Vizitând vechiul sediu al băncii Albina – actual sediu al B.N.R. Filiala Sibiu, deschis pentru vizitare în „Zilele Porților Deschise” (18-19 aprilie a.c.) – mi-am reamintit o cugetare a economiștilor: «Viitorul devine prezent, prezentul – trecut, iar trecutul se transformă într-un permanent regret dacă nu-l planifici». Presa sibiană nu a semnalat stingerea din viață a unuia dintre cei mai apreciați economiști ai tranziției postdecembriste, Ilie Șerbănescu (n.1942 – d. 8 aprilie 2024), un reputat publicist și autor al unor lucrări ce merită studiate, de toate generațiile de vârstă: „Corporațiile transnaționale” (1978), „Terra portret în alb-negru” (1980), „Reforma economică în România: jumătățile de măsură dublează costurile sociale” (1994), „Manifestul partidului imobilist” (1996), „România, o colonie la marginea Europei” (2016). Reamintim cititorilor că – în 13 februarie 2024 -, cotidianul Tribuna a lansat o dezbatere publică legată de viitorul spațiului rural, prof. univ. dr. Ilie Moise moderând prima dezbatere publică cu tema «viitorul localităților „suburbane”», organizată în Centrul Cultural TRIBUNA. Au fost prezenți reprezentanți ai societății civile din localitățile Sibiel, Fântânele, Tălmăcel și Fofeldea, toți fiind interesați de tema provocărilor pe care le aduce viitorul și de conservarea mărturiilor trecutului. Acum, în „Săptămâna Patimilor” denumită și „Săptămâna Sfântă”, reluăm tema, atât pentru a oferi posibilitatea tuturor competitorilor – în cursa electorală pentru alegerile locale – să-și expună proiectele și convingerile -, cât și pentru a încuraja turismul intern, invitând turiștii să cunoască împrejurimile Sibiului.
Iar pentru aceasta, prezentăm câteva opinii lecturate dintr-o lucrare foarte interesantă – „Sibiul și împrejurimile străin și familiar”, autori: Dagmar Dusil, Ioana Ieronim, Ursula Hofmann, Linde Unrein și Christel Ungar. Reproducem un fragment din „Sibiel” (de Linde Unrein): «Pe drumul spre Sibiel, satul românesc cu muzeul icoanelor pe sticlă („Lumina Sibielului”) am observat multe biserici ortodoxe nou construite. La Sibiu în 1910 trăiau 18 la sută credincioși ortodocși, în anul 2000 erau 91 la sută. Bisericuța din Sibiel privită de afară se asemăna cu o biserică sătească protestantă din zona deluroasă a regiunii Württemberg, ca de exemplu biserica din Wain lângă Ulm unde am fost botezată. În interior o surprinzătoare construcție cu cupolă, scundă, simplă, fără scaune. De pe zidurile pictate complet ne priveau o sumedenie de sfinți prietenoși, se desfășurau steaguri, străluceau ansambluri sfinte, peste tot covoare, lumânări aprinse pe sfeșnice de argint, cădelnițe de argint. Se spune că această bisericuță este o dovadă deosebită a spiritualității românești, un loc în care sunt păstrate valorile spirituale și materiale ale satului românesc din Transilvania.
Muzeul Icoanelor. Ce rol joacă icoanele în această spiritualitate ne-a arătat Muzeul Icoanelor cu nenumărate icoane pe sticlă din secolele 18 și 19, pictate de pictori țărani români. Conform învățăturii Sfântului Ioan Damaschinul („Trei tratate contra celor care atacă sfintele icoane”) icoana există pentru că originalul nu poate fi prezent, drept pentru care ne mulțumim cu imaginea sau cu copia, care totuși nu este doar o imagine sacrală, ci ne oferă sentimentul original al prezenței Domnului și a celor sfinte. Icoana sfințită devine un loc al prezenței pline de mister a îndurării celor reprezentați în icoană. Un sprijin în localizarea celor sfinte, un obiect care face tranziția spre cele sfinte în cotidian, care eventual ne temem să le pierdem. Un sprijin vital în sublimarea vieții grele de zi cu zi. Datorită acestor icoane românii mult timp iobagi la țară, excluși de la alfabetizare, deși erau majoritari din punct de vedere al numărului lor, au suportat viața lor de subjugați. Subjugați mai întâi de maghiarii catolici, apoi din 1699 de către habsburgi și dintotdeauna de către sașii protestanți. Doar în viața lor religioasă există o anume libertate. Mai târziu sfinții bărboși, regii biblici și profeții atârnau nu rareori în pace alături de sfinții MARXENGELSLENINSTALIN pe pereți».
În România, interpretarea patrimoniului este un domeniu relativ nou, conceptul fiind relativ familiar arhitecților dar și istoricilor și specialiștilor în patrimoniu, aceștia trebuind să prezinte peisajul cultural și natural și să-l conecteze atât cu activitatea cotidiană a oamenilor, cât și cu emoțiile tuturor celor care doresc să descopere valoarea locurilor. În Europa, peste 800 de specialiști (din 50 de țări) sunt membri ai Asociației Europene pentru Interpretarea Patrimoniului – European Association for Heritage Interpretation – o organizație membră a grupurilor de lucru pe politici culturale și de patrimoniu din cadrul Comisiei Europene; misiunea acestei organizații este de a-i capacita pe toți cei în măsură să inspire conexiuni semnificative cu patrimoniul cultural și natural – local și național – astfel încât monumentele istorice să contribuie la dezvoltarea durabilă a comunităților. În România, în acest domeniu activează cu succes Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România – A.J.T.R., cei peste 165 de membri prezentând sistematic „România Pitorească”. Sunt jurnaliști din mass-media scrisă și audio-vizuală, reporteri și editori, profesori universitari și artiști fotografi (etc) din România și republica Moldova, care susțin asociația înființată de peste jumătate de secol, aceasta fiind – încă de la fondare – membră a Fédération Internationale des Journalistes et Ecrivains du Tourisme – World Federation of Travel Journalists&Writers (FIJET). Prin grija președintelui Asociației, Mihai Ogrinji, am aflat că România participă la concursul Best Tourism Villages ediția 2024, urmând să transmită 6 propuneri pentru concursul organizat la nivel mondial. Primele trei sate candidate, evaluate de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului sunt Jurilovca (jud. Tulcea), Vânători-Neamț (jud. Neamț) și Breb (jud. Maramureș). Acestora li se vor adăuga și cele trei sate care au participat la etapa mondială în 2023: Polovragi (jud. Gorj), Eibenthal (jud. Mehedinți) și Gura Siriului (jud. Buzău). Remarcând că nu este nici o localitate din județul Sibiu – Sibielul și multe altele, meritând să se înscrie în acest concurs, chiar și numai pentru a-și evalua potențialul turistic – reamintim tuturor că turismul este un adevărat catalizator al prosperității și bunăstării rurale. Din dezbaterea publică organizată de Centrul Cultural Tribuna, prezentăm mărturia unui investitor în Sibiel: «Sunt Anca Munteanu, sunt antreprenor, mamă și femeie, pe scurt. De copil mi-am dorit să inovez, să îmbunătățesc modul în care funcționează lucrurile și sunt create sistemele. Sunt antreprenor încă de la 20 de ani, am construit afaceri de la 0 în construcții, sisteme de management, turism, aleg cu sufletul și mă avânt cu toată voința în proiecte, parteneriate, experiențe. Mă adresez mediului antreprenorial: haideți să ducem experienta din ospitalitate la nivelul următor: să avem afaceri sustenabile, construite în armonie cu natura, cu toată comunitatea; să servim din inimă pentru inimă; profitul este consecința; construirea valorilor și contribuția pentru dezvoltarea societății și sistemelor sunt în primul plan. Portal Village, situat în minunatul sit rural UNESCO Sibiel, este o experiență binefăcătoare, aducem o stare de mai bine oaspeților care ne trec pragul. Aici adulții, pentru că este un loc doar pentru adulți, vin pentru două tipuri de experiențe, în principal. Vin ca și antreprenori, în trimestriale sau teambuildinguri pentru top management dar și în interes personal sau experiența de cuplu. Oferim cazare în bungalourile noastre premium, servicii de masă în restaurant, experiențe fine dinning, dar si servicii de wellness și welbeing. În zonă organizăm ture, plimbări, experiențe autentice, toate ghidate. Situați în centrul țării, la poarta de Sud a Transilvaniei, înconjurați de munți, păduri și în apropierea dragului oras, Sibiu, promovăm valorile locale, în mod sustenabil. Moștenirea culturală locală a inspirat un concept arhitectural și de business care îmbină în mod armonios caracteristicile vernaculare cu ultima tehnologie. Sus cu România!».
Iar pentru că mărginenii sunt recunoscuți pentru credința lor, vă anunțăm că Asociația Obștea Satului Tălmăcel a finalizat lucrările la „CRUCEA TĂLMĂCELULUI”, o cruce înaltă de 26 metri (2,5 tone) vizibilă de pe autostrada din zona viaductului Valea Tălmăcuța și din 5 localități limitrofe. O construcție simbol, realizată exclusiv din fondurile private ale cetățenilor din Tălmăcel, o contribuție importantă aducându-și cei care activează în diaspora românească. Președintele asociației, col. (rt) Gabriel Stroilă, ne anunță că investiția de peste 75.000 lei este aproape finalizată, putând fi deja admirată de toți cei care străbat ținutul. Descoperiți obiceiurile sărbătorilor de Paști în Mărginimea Sibiului, în fiecare zi putând cunoaște comunitățile locale ce au știut să-și păstreze tradițiile și comemorează înaintașii și ultimele zile din viața Mântuitorului. (va urma)
Marius HALMAGHI
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
b.o.n.
Teodora NAN
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ