Trupa de Dansuri Săseşti a Forumului German Sibiu, 35 de ani | Interviu Sebastian Arion: “Exemplu de dialog multicultural”

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

În interviul realizat cu Sebastian Arion, coordonator, instructor de dans și referent al Trupei de dansuri tradiționale săsești a Forumului Democrat al Germanilor din România, am vorbit despre istoricul şi tradiţia ansamblului, câţi etnici germani mai sunt în componenţa formaţiei, despre implicarea tinerilor într-un proiect cunoscut ori turneele pe care le efectuează în cursul anului în ţară şi străinătate. Tot odată, am trecut în revista descrierea dansurilor săseşti locale, care este specificul lor în funcţie de zonele etnografice ale judeţului Sibiu, dar şi despre autenticitatea costumului popular săsesc. Toate acestea în contextul în care este binecunoscut că în perioada 1 – 15 august, în mod tradiţional în fiecare an saşii din Germania se întorc acasă, în judeţul Sibiu, în concedii, iar numărul evenimntelor sociale şi culturale cunosc o amploare deosebită. Mai mult, în judeţ au loc o serie de întâlniri ale saşilor, la care paricipă în număr mare şi comunităţile locale autohtone. Acest interviu vă poate face să înţelegeţi mai uşor sandurile, tradiţiile şi obiceiurile saşilor sibieni.

Cum s-a înființat formația de dansuri a Forumului German, care este istoria și tradiția sa?

Formația de dansuri săsești a fost înființată în anul 1991, în cadrul mișcării de tineret a comunității germane din Sibiu. Era o perioadă în care, după schimbările politice din 1989, organizațiile minorității germane din România au început să se reorganizeze și să dezvolte noi activități culturale și pentru tineret. Scopul principal al formației a fost crearea unui cadru în care tinerii să poată învăța, practica și transmite mai departe dansurile, portul și tradițiile sașilor transilvăneni. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, formația a devenit una dintre cele mai constante prezențe culturale ale Forumului German din Sibiu. Formația participă atât la evenimentele tradiționale ale comunității săsești, cât și la festivaluri, manifestări interculturale, recepții oficiale și schimburi internaționale. Aceasta nu este doar un ansamblu artistic, ci și un spațiu de socializare, educație culturală și formare personală pentru tineri. Membrii învață să lucreze în echipă, să își asume responsabilități și să reprezinte comunitatea germană la nivel local, național și internațional. În funcție de locul, limba și caracterul evenimentului, formația folosește mai multe denumiri: Siebenbürgisch-Sächsische Volkstanzgruppe Hermannstadt; Siebenbürgisch-Sächsische Volkstanzgruppe des Jugendforums Hermannstadt; Siebenbürgisch-Sächsische Volkstanzgruppe des Forums Hermannstadt; Trupa de dansuri săsești a Forumului German din Sibiu ori Trupa de dansuri săsești a Forumului Tineretului German din Sibiu.

Toate aceste denumiri se referă la aceeași formație. La evenimentele dedicate în special tinerilor este folosită mai frecvent denumirea Trupa de dansuri săseşti a Forumului Tineretului German, iar la manifestările oficiale ale comunității apare denumirea Trupa de dansuri săseşti a Forumului German din Sibiu. La evenimentele internaționale este utilizată, de regulă, denumirea în limba germană.

Care sunt condițiile pentru a face parte din formația de dans, câți membri are și de unde provin aceștia?

Singura condiție pentru a face parte din Trupa de dansuri săsești este cunoașterea și vorbirea limbii germane. Apartenența la minoritatea germană sau originea etnică săsească nu reprezintă o condiție de participare. Formația este deschisă tuturor tinerilor vorbitori de limba germană care sunt interesați de dansurile săsești, de cultura germană și de activitățile Forumului. Nu este necesară experiență anterioară în dans. Pașii de bază, poziția în pereche și dansurile din repertoriu sunt învățate în cadrul repetițiilor formației. În prezent, formația are un nucleu de aproximativ 20–25 de perechi. Numărul dansatorilor care participă efectiv la un spectacol diferă în funcție de dimensiunea scenei, durata programului, caracterul evenimentului și disponibilitatea membrilor. La unele manifestări formația poate participa cu patru sau șase perechi, iar la evenimentele de anvergură pot fi prezente zece sau mai multe perechi. Membrii provin în principal din municipiul Sibiu și din localitățile învecinate. Printre aceștia se află elevi, studenți și tineri angajați. Unii provin din familii săsești sau mixte, iar alții s-au apropiat de formație datorită interesului pentru limba germană, dans și cultura săsească.

Câți etnici sași mai sunt în cadrul formației, ca procent?

Formația nu ține o evidență oficială a membrilor în funcție de apartenența etnică. Din acest motiv, nu putem indica un procent exact al etnicilor sași din cadrul grupului. În prezent, etnicii sași reprezintă o parte a formației, alături de tineri români, maghiari sau proveniți din familii mixte. Componența se modifică permanent, deoarece unii membri pleacă la studii sau la muncă, iar alți tineri se alătură grupului. Pentru noi, elementul decisiv nu este originea etnică, ci cunoașterea limbii germane și dorința de a învăța, respecta și reprezenta corect cultura săsească. Faptul că tineri din medii și comunități diferite aleg să învețe dansuri săsești demonstrează că această cultură poate rămâne vie, deschisă și atractivă. Formația este, astfel, și un exemplu de dialog intercultural și de transmitere a patrimoniului către generațiile tinere.

Având în vedere limita de vârstă, ce personalități ale vieții culturale și sociale au făcut parte din formație?

În cei peste 30 de ani de activitate, prin formație au trecut mai multe generații de tineri. Mulți dintre foștii membri au devenit ulterior cadre didactice, jurnaliști, oameni de cultură, antreprenori, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale sau persoane implicate în instituțiile comunității germane. Nu există încă o arhivă centralizată a tuturor foștilor membri și a parcursului profesional al acestora. Realizarea unei liste istorice complete ar necesita verificarea registrelor, fotografiilor și mărturiilor foștilor coordonatori și membri. Din generația actuală pot fi menționate două persoane implicate activ în reprezentarea tineretului minorităților la nivel european și internațional: subsemnatul, Sebastian Arion, coordonator al formației, este din anul 2024 reprezentantul tineretului minorităților germane din Europa și Asia Centrală. În această calitate, reprezint interesele organizațiilor de tineret ale comunităților germane și contribuie la colaborarea dintre tineri din mai multe state europene și din Asia Centrală. Cealaltă persoană, Johanna Kézdi, membră a formației, este din primăvara anului 2026 președinta organizației Youth of European Nationalities – YEN, rețeaua europeană a organizațiilor de tineret aparținând minorităților naționale, etnice și lingvistice.

Aceste exemple demonstrează că formația nu este doar un loc în care tinerii învață să danseze. Aceasta contribuie și la formarea unor persoane capabile să își asume responsabilități și să reprezinte interesele comunităților minoritare la nivel local, național, european și internațional.

Care sunt dansurile tradiționale săsești pe care le includeți în programul unui eveniment? Le puteți descrie în câteva cuvinte?

Repertoriul formației cuprinde atât dansuri transmise în comunitățile săsești din Transilvania, cât și dansuri populare germane și central-europene care au intrat, de-a lungul timpului, în repertoriul formațiilor săsești. Programul este adaptat în funcție de caracterul evenimentului, durata spectacolului, numărul dansatorilor și dimensiunea scenei. Printre dansurile prezentate de formație se numără:

Mühlradl – un dans în cadrul căruia figurile realizate de dansatori amintesc de mișcarea unei roți de moară. Perechile creează cercuri și formații care se rotesc și se reorganizează.

Sternpolka – Polca stelei este un dans spectaculos, în care dansatorii formează o stea și își schimbă succesiv pozițiile sau partenerii.

Walzquadrille – combină pașii și eleganța valsului cu figurile geometrice ale cadrilului. Dansul necesită o foarte bună coordonare între perechi.

Neppendorfer Ländler – un dans legat de tradiția landlerilor din Neppendorf, actualul cartier Turnișor al municipiului Sibiu. Are un caracter calm și festiv.

Kreuzpolka – o polcă bazată pe încrucișarea traseelor dansatorilor și pe schimbarea direcțiilor.

Sprötzer Achterrühm – un dans de formație executat, de regulă, de opt dansatori, cu treceri, încrucișări și schimbări precise de poziție.

Hettlinger – un dans alert, cu rotiri, schimbări de direcție și figuri executate simultan de mai multe perechi.

Vierspänner – denumirea face referire la un atelaj cu patru cai. Patru perechi realizează figuri simetrice și deplasări coordonate.

Sudetendeutsche Tanzfolge – o suită formată din mai multe secvențe de dans inspirate din tradițiile germanilor sudeți.

Zillertaler Hochzeitsmarsch – un dans festiv inspirat de marșurile de nuntă din regiunea austriacă Zillertal.

Schaulustig – un dans vesel și dinamic, cu schimbări rapide ale formațiilor și un pronunțat caracter scenic.

Krawall im Stall – o coregrafie energică și umoristică, apreciată în special de publicul tânăr.

Americans – un dans dinamic în perechi, cu figuri colective și schimbări rapide de poziție.

Zigeunerpolka – o polcă vioaie, cu ritm alert și numeroase rotiri.

Kleinscheuerner Polka – un dans asociat localității Kleinscheuern, actuala Șura Mică.

Într-un program obișnuit sunt prezentate între trei și șase dansuri. La spectacolele mai ample poate fi pregătită o suită mai lungă, adaptată publicului și timpului disponibil.

Cât de diferite sunt dansurile populare săsești față de cele românești sau ungurești din Transilvania, în general, și din județul Sibiu, în special?

Dansurile săsești aparțin, în general, familiei dansurilor populare central-europene. Predomină dansul în pereche, polca, valsul, Ländlerul, marșul și cadrilul. Un element important este realizarea unor figuri geometrice de către mai multe perechi. Se pune accent pe sincronizare, schimbarea formațiilor, eleganța mișcării și coordonarea dintre parteneri. Dansurile populare românești sunt foarte diverse și diferă considerabil de la o regiune la alta. Sunt frecvente dansurile în cerc, semicerc sau linie, dar și dansurile în pereche. Dansurile bărbătești românești pot cuprinde pași dificili, bătăi, sărituri și momente de virtuozitate individuală.

Dansurile maghiare din Transilvania au adesea o componentă mai pronunțată de improvizație. Sunt întâlnite alternări între secțiuni lente și rapide, bătăi ritmice executate de bărbați și un dialog permanent între parteneri. Aceste tradiții nu au evoluat însă complet separat. Sașii, românii, maghiarii și romii au locuit timp de secole în aceleași regiuni, au participat la târguri și sărbători comune și au colaborat adesea cu aceiași muzicanți. Din acest motiv, există influențe reciproce în melodii, ritmuri, pași și instrumentație. Dansurile au elemente distincte, dar fac parte și dintr-un patrimoniu cultural transilvănean comun. În județul Sibiu, acest dialog cultural a fost deosebit de puternic, deoarece comunitățile au trăit foarte aproape unele de altele. Diferențele dintre tradiții sunt vizibile, dar există și numeroase influențe comune, formate în urma conviețuirii de-a lungul mai multor secole.

Există dansuri populare săsești specifice numai zonei municipiului Sibiu?

Nu se poate vorbi despre un repertoriu foarte amplu exclusiv al municipiului Sibiu. Hermannstadt a fost un important centru urban, în care au circulat dansuri provenite din numeroase comunități săsești și din întregul spațiu central-european. Un exemplu cu un pronunțat caracter local este Neppendorfer Ländler, legat de comunitatea landlerilor din Neppendorf, actualul cartier Turnișor al municipiului Sibiu. În repertoriu apar și dansuri asociate localităților din apropierea Sibiului, precum Șura Mică – Kleinscheuern sau Cristian – Großau. În general, dansurile tradiționale erau mai degrabă asociate unei comunități sau unei regiuni decât unui municipiu în sensul administrativ actual. Dansurile circulau între sate și orașe, fiind adaptate de fiecare comunitate. Specificul formației sibiene este dat de modul în care aceasta combină repertoriul mai multor comunități, de costumele purtate și de legătura cu marile evenimente ale comunității germane din Hermannstadt.

Cum sunt colaborările cu formațiile de dansuri săsești din Europa de Vest? Ați preluat dansuri în repertoriul artistic al formației?

Colaborările cu formațiile săsești și germane din Europa de Vest sunt foarte importante. Formația are contacte cu grupuri din Germania și Austria, dar și cu formații din celelalte centre ale comunității germane din România. Schimburile au loc prin participarea la festivaluri, întâlniri săsești, seminare de dans, tabere de tineret și vizite reciproce. În cadrul acestor întâlniri sunt învățate dansuri noi, sunt comparate diferite variante coregrafice și au loc discuții despre costume, muzică și modul în care tradițiile pot fi prezentate publicului contemporan. De-a lungul timpului, repertoriul formației a fost completat și prin aceste colaborări. Au fost preluate sau perfecționate diferite polci, Ländleruri, cadriluri și suite de dans din spațiul cultural german și austriac.

Printre dansurile care reflectă aceste contacte culturale se numără Sprötzer Achterrühm, Sudetendeutsche Tanzfolge, Schaulustig și Zillertaler Hochzeitsmarsch. Aceste dansuri nu înlocuiesc repertoriul săsesc transilvănean, ci îl completează. Cultura sașilor transilvăneni a fost întotdeauna conectată la spațiul cultural german și central-european, iar schimburile dintre formații contribuie la păstrarea unei tradiții vii.

Care este programul formației de dans în afara evenimentelor?

Formația repetă, în mod obișnuit, în fiecare zi de marți, de la ora 20:00, în Sala Oglinzilor a Forumului German din Sibiu. O repetiție durează o oră. În cadrul acesteia se lucrează pașii de bază, poziția corpului, ținuta în pereche, figurile dansurilor, sincronizarea, intrarea și ieșirea de pe scenă și modul de prezentare a costumului.

Înaintea evenimentelor importante sunt organizate, atunci când este necesar, repetiții suplimentare. Periodic au loc și weekenduri intensive de pregătire, în cadrul cărora pot fi învățate dansuri noi sau pot fi reluate coregrafii mai vechi. În afara repetițiilor, membrii participă la activitățile Forumului Tineretului German, la excursii, schimburi culturale, întâlniri de grup și proiecte dedicate tinerilor. Coeziunea grupului este foarte importantă. Un spectacol bun nu depinde numai de cunoașterea pașilor, ci și de încrederea și colaborarea dintre membri.

Este împărțit județul Sibiu în zone etnografice săsești? Sunt dansurile din Sibiu diferite de cele din zona Mediașului, de pe Valea Hârtibaciului, din Țara Secașelor sau din Țara Făgărașului?

Din punct de vedere istoric și etnografic, se poate vorbi despre mai multe zone săsești, chiar dacă acestea nu coincid întotdeauna cu limitele administrative actuale. Printre acestea se numără: zona Sibiului și a localităților învecinate; Valea Hârtibaciului; zona Mediașului și a Târnavelor; Țara Secașelor, cunoscută în limba germană și sub denumirea de Unterwald, şi zona Făgărașului. Între aceste regiuni existau diferențe de dialect, port popular, obiceiuri, muzică și mod de desfășurare a sărbătorilor. Dansurile nu erau însă complet izolate într-o singură zonă. Polca, valsul, Ländlerul și diferitele forme de dans în pereche circulau dintr-o localitate în alta.

Diferențele apăreau mai ales în stilul de interpretare, în melodia folosită, în succesiunea figurilor și în contextul în care era practicat dansul. Unele dansuri puteau avea denumiri, variante muzicale sau figuri diferite de la o comunitate la alta. Repertoriul scenic actual este mai standardizat decât dansul tradițional practicat în trecut în sate. Pentru a putea fi prezentate pe scenă, dansurile sunt fixate coregrafic și adaptate unui anumit număr de perechi și unei anumite durate. Prin urmare, se poate vorbi despre particularități regionale, dar nu despre limite rigide între repertoriile diferitelor zone.

Care sunt principalele evenimente la care luați parte de-a lungul anului?

Formația participă la evenimente locale, regionale, naționale și internaționale. Printre manifestările recurente se numără: Marienball; Maifest; Kronenfest; Katharinenball; Sachsentreffen – Întâlnirea Sașilor din Transilvania; Marea Întâlnire a Sașilor; Săptămâna Culturală Haferland; Festivalul Intercultural ProEtnica de la Sighișoara; zile culturale și sărbători ale comunităților săsești; evenimente organizate de Forumul German și Forumul Tineretului German; manifestări organizate de Biserica Evanghelică; evenimente ale Primăriei Sibiu și ale altor autorități locale şi inaugurări, recepții și vizite oficiale.

Un moment important a fost participarea la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia”, în anul 2025, unde formația a prezentat dansurile și portul săsesc în fața unui public numeros din afara Transilvaniei.

În perioada 15–16 octombrie 2025, formația a participat la Simpozionul VLÖ și la inaugurarea expoziției AGDM, organizate la Haus der Heimat din Viena. Cu această ocazie, membrii formației au prezentat un program artistic și s-au întâlnit cu primarul Vienei și cu cancelarul federal al Austriei. Participarea a avut atât o componentă artistică, cât și una importantă de reprezentare a minorității germane din România.

În data de 2 august 2026, formația a participat la evenimentele organizate în cadrul Zilelor Culturale de la Băgaciu, unde a susținut un program de dansuri săsești. Cu această ocazie, membrii formației s-au întâlnit cu Dr. Bernd Fabritius, împuternicitul Guvernului Federal al Germaniei pentru problemele repatriaților și minorităților naționale.

Aceste participări demonstrează că formația nu are doar rolul de a anima sărbătorile locale. Aceasta funcționează și ca un ambasador cultural al Sibiului, al sașilor transilvăneni și al minorității germane din România.

Care este frecvența turneelor în străinătate, prin ce țări ați călătorit și la ce festivaluri importante ați participat în ultimii ani?

Turneele externe nu au o frecvență fixă. Ele depind de invitațiile primite, de calendarul formației și, mai ales, de posibilitățile de finanțare pentru transport, cazare și celelalte cheltuieli. Formația încearcă să participe periodic la schimburi și manifestări internaționale, însă nu poate organiza în fiecare an un turneu amplu. Cele mai multe colaborări și deplasări externe au fost legate de Germania și Austria, unde există comunități importante de sași transilvăneni și numeroase organizații partenere. Participarea la Simpozionul VLÖ și la inaugurarea expoziției AGDM de la Haus der Heimat din Viena, în octombrie 2025, reprezintă unul dintre cele mai importante exemple recente. Pe lângă programul artistic, deplasarea le-a oferit membrilor formației posibilitatea de a intra în contact cu reprezentanți ai vieții politice, diplomatice și culturale din Austria și din alte state europene.

O parte importantă a colaborării internaționale se desfășoară și în România, prin participarea formațiilor din Germania, Austria și alte state la Marile Întâlniri ale Sașilor și la alte manifestări organizate în Transilvania.

Pentru formație, un turneu nu reprezintă doar o serie de spectacole. Este și un schimb cultural, o oportunitate de a învăța dansuri noi, de a cunoaște alte formații și de a prezenta cultura sașilor transilvăneni în afara țării.

Cât de diferit este costumul popular săsesc în diferitele zone ale județului Sibiu?

Costumul popular săsesc diferă foarte mult de la o localitate la alta. În trecut, o persoană care cunoștea bine portul tradițional putea identifica localitatea de proveniență, vârsta, starea civilă și chiar poziția socială a purtătorului după anumite elemente ale costumului. Cele mai vizibile diferențe apar în costumul femeilor. Acestea pot fi observate în forma și culoarea fustei, în șorț, broderia cămășii, pieptar, panglici, bijuterii și, mai ales, în acoperământul capului. Fetele necăsătorite, femeile căsătorite și femeile mai în vârstă purtau elemente diferite. Costumul de sărbătoare era mai bogat și mai elaborat decât cel purtat în zilele obișnuite. Costumul bărbătesc este, în general, mai sobru, dar și aici există diferențe privind croiala pantalonilor, cămășilor, vestelor și hainelor, precum și forma pălăriei, căciulii și cizmelor.

În zona Sibiului întâlnim costume distincte la Hermannstadt, Neppendorf – Turnișor, Großau – Cristian, Kleinscheuern – Șura Mică, Heltau – Cisnădie și Michelsberg – Cisnădioara. Alte variante apar pe Valea Hârtibaciului, în zona Mediașului, în Țara Secașelor și în zona Făgărașului. Portul landlerilor din Turnișor are, la rândul său, caracteristici care îl diferențiază de portul săsesc propriu-zis.

În cadrul formației sunt utilizate costume reprezentative pentru mai multe comunități. Se încearcă păstrarea combinațiilor corecte și evitarea amestecării arbitrare a pieselor provenite din localități, perioade istorice sau categorii de vârstă diferite.

Pentru membrii formației, costumul popular nu este o simplă vestimentație scenică. El reprezintă un document cultural, care trebuie cunoscut, conservat și purtat cu respect.

Ce spun o parte dintre membrii Trupei de dansuri tradiţionale săseşti a Forumului German din Sibiu

TRIBUNA a stat de vorbă şi cu o parte din membrii formaţiei de dansuri tradiţionale săseşti a Forumului German din Sibiu. Am participat într-o seară de marţi la repetiţiile ansamblului de dansatori, unde am avut ocazia să vedem pregătirile din spatele scenei de spectacole.

Irina Spătaru: „Pasiunea pentru dansuri o am de când eram mică, m-au înscris ai mei, iar odată cu trecerea timpului chiar au început să-mi placă. Și am început cu dansurile săsești, pe clasa a noua la școală. Este un spațiu sigur în care pot să mă relaxez și atunci când îți iasă dansul și coregrafia, nu te poți gândi la altceva. Diferenţa între dansurile săsești și cele românești ţine de stilul muzicii, dar presupun şi coregrafii speciale. La dansurile săseşti trebuie să știi la perfecție coregrafia, să fii în sincron cu restul grupului. Mie, în paralel, îmi plac foarte mult şi dansurile latino.
Aici, s-a creat o comunitate și am prieteni foarte apropiați, cu care m-am cunoscut prin dansurile săsești. Și e altceva atunci când te îmbraci în portul popular și mergi pe scenă și reprezinţi o minoritate”.

Alma Strauß: „Eu sunt, acum, de 8 luni în România. Am venit din Berlin, din Germania. Dar ştiu şi limba germană şi cea română, mai puţin. Am venit la Colegiul Brukenthal. Acolo, am văzut prima dată echipa de dans, pentu că și la școală, la Liceul Brukenthal, facem dansuri săsești. Și atunci mi-a atras atenția aici la Forum. Am venit împreună cu niște prieteni și mi-am zis că facem și dansuri la Forum. Mie personal, îmi plac foarte mult dansurile săsești pentru că toată viața mea am crezut că eu nu pot să dansez. Și atunci am încercat dansurile săsești și chiar îmi place foarte mult. Nu este vorba numai despre, îmi place și foarte mult comunitatea, mergem la foarte multe festivale și cu haine tradiționale, așa, și îmi place foarte mult”.

Celia Orlea: „Este un lucru preţios să transmiţi din generaţie în generaţie şi să intri în contact cu culturi diferite, cele ale minorităţilor. Am început acum 3 ani, din curiozitate. Este foarte important lucrul în echipă şi să te poţi baza pe partener”.

Eduard Alexandru: „Am o istorie mai interesantă, am început în clasa a V-a, ca opţional, la Liceul Brukenthal, şi am continuat în liceu. Au trecut deja 8 ani, iar acum sunt student. Îmi place să-i învăţ pe colegi să-şi îmbunătăţească dansurile. Viaţa în turneu este plină, atmosfera foarte bună pentru că suntem prieteni. Este simplu să înveţi dansurile săseşti, dar trebuie continuitate”

Fabian Boitor: „M-au adus prieteni aici şi am rămas. Îmi plac foarte mult. Eu practic şi dansurile maghiare, însă acestea mi se par un pic mai greu. Îmi place să dansez în faţa publicului. La început am avut emoţii, dar mi-am învins acea frică şi totul este foarte bine”

Luca Mara: „De fiecare dată, ne simţim bine, este o atmosferă plăcută, ne cunoaştem de foarte mult timp. Este o activitate importantă pentru noi. Între dansurile româneşti şi cele săseşti, diferenţa nu este una substanială, pentru că sunt prezente aici în Transilvania, dar totuşi se văd diferenţe, în principal acele figuri din dansurile săseşti în care băieţii ridică fetele. Dansurile săseşti dezvoltă anumite abilităţile şi lucrul în echipă”.