Foto: Răzvan NEGRU
Chiar dacă nu lucrezi în turism dar stai într-o localitate turistică și în plus, ești și tu turist, îți poți da seama că ceea ce aduce lume undeva este că acel loc are identitate și are ce oferi. Aceasta chiar atunci când vine vorba de cel mai uzual consum, cel al mâncării-băuturii. Pentru că tu mergi ca să vezi, să simți, să consumi ceea ce nu ai la tine acasă. Că de nu ar fi așa, atunci ți-ai petrece vacanțele în localitatea natală, bând bere pe banca din fața scării blocului și făcând escursii la mall, prin parc și prin centru, că e tot aia. Chiar și atunci, constați cu ironie, cum alții dau bani uluitor de mulți pe ceea ce tu vezi gratuit de când te-ai născut. Ce îi aduce pe ei aici și ce te trimite pe tine prin alte locuri? Specificul local. Arhitectura, atmosfera, evenimentele, locurile și ceea ce poți consuma acolo și nu în alte locuri, în spațiid enumite ca acolo, care reflectă atmosfera locală și fac parte din acel „tot” al locului.
Nu te duci la mare să mănânci slănină și nu vii la Sibiu ca să mănânci hamsii
Regula după care ar trebui să se ghideze turistul este specificul local al destinației. La mare este normal ca să te înghesui la restaurantele cu produse pescărești (asta indiferent dacă peștele din meniu este pescuit acolo, cumpărat la vrac din angro ori adus congelat de la bulgari). e unică experiența unei cafele turcești la nisip, în briza răcoroasă a mării, ori să savurezi niște șuberek-uri tătărăști ori plăcinte dobrogene reale, cum nu ai tu acasă la nicio patiserie. Tot acolo (ne rezumăm la România pentru că vorbim despre turismul românesc), restaurantele și terasele atrag cu denumiri care reflectă specificul locului: „Corsarul negru”, „Callatis”, „Paradisul pescarilor”, „Esplanada”, „Dor de mare”, etc. Pentru a fi și mai atractive, unele folosesc ca decor tot felul de accesorii maritime și pescărești. Totul pentru ca omul să se simtă bine și mai ales să lase bani. Și să revină și mai ales să împrăștie vestea și la alții care să vină și ei, să se simtă bine și să lase și ei bani. Că așa sunt afacerile în turism.
Odată, la un restaurant din Neptun, am văzut că în meniu era ceva cu carne de oaie și încă ceva pe lângă, plus adaosul, destul de „catchy”, „ca la Sibiu”. Pe lângă faptul cert că așa ceva nu am auzit să se facă la Sibiu, am remarcat în schimb trimiterea (tot catchy) la un element al specificului local sibian: oaia. Evident că, fiind acolo, la mare, nu m-a interesat oferta, pentru că acolo nu era Sibiu, iar dacă vrei să mănânci ceva „ca la Sibiu”, mergi la Sibiu.
Dar ce avem la Sibiu? Ce oferă Sibiul celor veniți aici să se umple, pe exterior și pe interior, de specific local? Dincolo de strada „cea mai frumoasă” cu cele trei turnuri din care două vizitabile și dincolo de Podul Minciunilor ori băncile de tablă din Piața Huet, unice și ele cumva? Ce găsești sibian sau transilvan la Sibiu cel puțin în denumirile restaurantelor, teraselor, cafenelelor, fast-food-urilor și altor locuri și localuri inevitabile pentru oricine vine să-și petreacă ceva timp ca oaspete (pe bani) în Sibiu? Asta am căutat și noi. Să vedem, în materie de de-ale gurii (burții, ficatului) cum stăm cu imaginea și promovarea locală raportate la alte denumiri care, cu scuzele de rigoare, nu prea au legătură cu orașul sau cu zona. Precizez din start ca ceea ce este aici nu vrea nici să atace, nici să sugereze schimbări de denumiri, nici nu e un atentat la diversele afaceri culinare din oraș și la bunul mers al lor. De aceea am evitat și să dau multe nume.
Trecut versus prezent, specific local versus orice altceva
Interesant este că înainte nu că „era mai bine”; ci că, puținele „localuri” (restaurante, berării, cafenele, patiserii) erau mult mai „ancorate” ca denumire, în „patrimoniul” local. Bun, erau și denumiri date la nimereală, fără legătură cu ceva din oraș sau împrejurimi, ca de exemplu cofetăriile acelea cu „roșu” (Macul și Trandafirul) ori „bufet”-ele gen „Dorna, Carpați”, „Nufărul” sau „Prahova”. Dar cel puțin în centru, localurile erau pe… „local” sau măcar pe o denumire de tradiție locală: „La Turn”, „Împăratul Romanilor”, „Unicum”, „Bufnița”, „Bulevard”, „Butoiul de Aur”, „Negoiu”, „Sibiul vechi”. Dacă e să le luăm la numărat, erau atunci, în centru, cam 25-26 de localuri, dintre care aproximativ 12 cu denumire specifică locală sau cu tradiție istorică a acelei denumiri.
Acum, avem un total de peste 100 de restaurante, crame, cluburi, terase, cofetării, fast food-uri, pub-uri și alte categorii în toată zona centrală, socotită de la gară până la Piața Unirii și de la Cetății până pe 9 Mai inclusiv.
Dintre ele, doar 20 au denumiri care au legătură cu Sibiul, direct sau prin asociere. 26 au denumiri românești sau legate cumva de limba română și doar 13 sunt cu influență săsească sau germană. Avem în schimb 11 denumiri italienești, 27 anglo-saxone (americane sau britanice), șase franțuzești (originale sau ca sonoritate), două indiene, una vietnameză, una turcească și 16 denumiri neutre care nu se pot încadra în vreun specific național sau local. Cel puțin așa mi-a ieșit mie, dacă mi-a scăpat ceva sau statistica diferă, oricând sunt binevenite precizări, adaosuri și corecturi.

Foto: Răzvan NEGRU
Deci din totalul a ceea ce avem în centru, în calea vizitatorilor și a turiștilor, o cincime exprimă, direct sau indirect, în denumirea locului, o identitate sau o un nume cu tradiție locală. Dintre cele care au rezistat de-a lungul timpului, doar câteva își continuă parcursul „istoric”: La Turn, Butoiul de Aur, Sibiul Vechi, „Spicul” și Împăratul Romanilor. Bufnița a „picat” în favoarea unei săli de jocuri, iar „Union” s-a modificat complet. În rest, nume noi, locuri noi sau locuri vechi care au fost transformate și rebranduite.
Totuși specificul local…
În toate paginile web care prezintă topuri ale restaurantelor (inclusiv) din Sibiu, cele cu denumiri locale sau cu specific local nu lipsesc din primele zece locuri, ceea ce confirmă că specificul și denumirile locale nu sunt doar sloganuri. La fel, toate articolele și ghidurile care au ca subiect turismul, pun un accent deosebit pe specificul local, o atracție pentru orice vizitator. Specific care este unul dintre factorii care generează loialitate, adică dorința de a reveni a celui care a mai fost odată pe aici și unul dintre elementele importante ale experienței turistice. Printre alte componente ale unei experiențe turistice a unui anumit loc, se numără și mâncarea, calitatea ei, atmosfera din restaurant, deservirea și convingerea că produsele comandate au prețurile corecte. La fel, strategiile de marketing în turism nu ocolesc importanța specificului local ca promovare a istoriei și a „poveștilor” (că tot e la modă cuvântul), a farmecului locului sau a locurilor care compun acel loc, iar satisfacția turistului care găsește un restaurant tradițional (deci implicit cu nume tradițional) are impact asupra imaginii destinației.

Foto: Dumitru CHISELIȚĂ
Și la noi, Strategia națională a României pentru dezvoltarea turismului pe anii 2023-2035, emisă de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, arată că „România suferă de pe urma lipsei investitorilor locali, a inovației în generarea de produse locale pentru turiști”. Un alt punct al strategiei face referire la „Sprijinirea și stimularea creării de produse autentice, promovarea gastronomiei locale”.
Deci, accentul pe local și pe atractivitatea locului este un lucru benefic pentru a atrage turiști și din alte categorii decât cele care își comandă pizza în cameră și își cumpără bere de la sueprmarket. .
Sibiu este (sau era, la momentul realizării strategiei) socotit ca destinație turistică de top, alături de Constanța, București, Brașov și Cluj. Conform listei cu „structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică”, actualizată la 24 iunie anul acesta, Sibiul, ca municipiu, are 82 asemenea structuri autorizate de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. La nivel de județ, sunt 220. La nivel de structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare autorizate, conform listei din iunie 2026, la nivel de municpiu avem 828, iar la nivel de județ, 1.409.
Pentru a nu se înțelege greșit că aș face reclamă sau antireclamă la un anumit restaurant sau altă structură HORECA nu am detaliat și analizat toate denumirile localurilor din centrul Sibiului. În aceeași notă, nici nu se dorește prin aceasta dorința de a se modifica numele actuale de restaurante, baruri, cafenele sau alte categorii „de consum”. Ci doar un fel de apel la mai multă atenție pe ceea ce ține de Sibiu și ceea ce oferă Sibiul, pentru dezmorțirea vieții turistice a orașului care de o vreme, funcționează cam pe aceleași coordonate, fără a se mai aduce îmbunătățiri sau noutăți notabile.
*
Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!
Adrian POPESCU
Cosmin Pal
Ovidiu BOICA
Cosmin Pal
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
b.o.n.
Teodora NAN
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Cosmin Pal