Sibiul rămâne printre cele mai active economii din România: doar 68 de pensionari la 100 de angajați

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Aproape cinci milioane de români sunt pensionari, iar în mai bine de jumătate dintre județele țării numărul lor l-a depășit deja pe cel al angajaților. În acest tablou național, Sibiul se numără printre puținele excepții: cu 68 de pensionari la 100 de angajați, județul ocupă locul al patrulea la nivel național în clasamentul raportului dintre contribuabili și beneficiarii sistemului public de pensii.

Cifrele arată că economia sibiană continuă să genereze suficiente locuri de muncă pentru a susține sistemul public de pensii, într-un context în care îmbătrânirea populației pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de asigurări sociale.

România se apropie de un echilibru tot mai fragil

Datele Institutului Național de Statistică (INS) și ale Casei Naționale de Pensii Publice arată că sistemul public de pensii este susținut de un număr tot mai mic de contribuabili. În primul trimestru al acestui an, România avea aproximativ 4,92 milioane de pensionari, iar la sfârșitul lunii aprilie în evidențele Casei Naționale de Pensii Publice figurau 4.682.638 de pensionari din sistemul public. Diferența dintre cele două cifre reprezintă beneficiarii de așa-numite „pensii speciale” care nu sunt plătite de către Casa Națională de Pensii, nefiind bazate pe sistemul de contibutivitate.

În același timp, numărul salariaților din economie depășește cu puțin cinci milioane de persoane, ceea ce înseamnă că diferența dintre cei care contribuie la sistem și cei care beneficiază de pensie devine tot mai redusă.

Situația diferă însă foarte mult de la un județ la altul. Potrivit INS, la nivel național, în primul trimestru al anului reveneau, în medie, opt pensionari la zece salariați. În București și Ilfov raportul este de numai patru pensionari la zece angajați, în timp ce la polul opus se află județe precum Teleorman, unde revin 15 pensionari la zece salariați, și Vaslui, cu 14 pensionari la zece angajați. În total, în mai bine de jumătate dintre județele României pensionarii îi depășesc deja numeric pe salariați.

Raportul dintre salariați și pensionari este unul dintre cei mai importanți indicatori ai sănătății economice a unei regiuni. Din contribuțiile sociale plătite de angajații de astăzi sunt finanțate pensiile actualilor beneficiari ai sistemului public. Cu cât numărul persoanelor active este mai mare în raport cu cel al pensionarilor, cu atât presiunea asupra sistemului este mai redusă.

Sibiu rămâne de partea județelor cu o economie puternică

Județul Sibiu se află printre excepțiile care reușesc să păstreze un echilibru favorabil între populația activă și cea retrasă din activitate. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, raportul dintre salariați și pensionari, în județul Sibiu, este unul dintre cele mai bune, ocupând locul patru la nivel național. În evidențele Casei Județene de Pensii, la 1 iunie 2026, instituția avea în evidență 113.176 de beneficiari ai diferitelor drepturi sociale. Dintre aceștia, 99.807 sunt pensionari ai sistemului public, 780 provin din fostul sistem al agricultorilor (n. red. – pensii de CAP), iar alți 12.589 beneficiază de drepturi acordate prin legi speciale, iar raportul de 68 de pensionari la 100 de angajați arată că județul Sibiu are puțin peste 147.000 de salariați.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de persoane care lucrează și plătesc contribuții la bugetul asigurărilor sociale revin 68 de pensionari, ceea ce echivalează cu aproape un angajat și jumătate pentru fiecare beneficiar al sistemului public de pensii. Comparația cu județe din sudul și estul țării, unde pensionarii sunt deja mai numeroși decât salariații, arată că baza de contribuabili din Sibiu rămâne suficient de solidă pentru a menține județul în topul național al acestui indicator.

Inflația continuă să erodeze pensiile

Datele mai arată că 13.562 de sibieni primesc indemnizația socială pentru pensionari, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt beneficiari ai Casei Județene de Pensii depinde de pensia minimă garantată. Pensia medie în județ este de aproximativ 2.800 de lei, foarte apropiată de media națională, care a ajuns la 2.783 de lei, potrivit celor mai recente date publice.

Chiar dacă valoarea nominală a pensiilor a rămas relativ stabilă, puterea lor de cumpărare continuă să scadă. Potrivit Institutului Național de Statistică, indicele pensiei medii reale a fost de 97,3% în primul trimestru al anului, ceea ce înseamnă că, raportat la evoluția prețurilor, pensionarii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii decât la sfârșitul anului trecut.

Diferențele dintre județe rămân, de asemenea, importante. În București pensia medie depășește 3.500 de lei, în timp ce în județe precum Botoșani, Vrancea sau Giurgiu aceasta este cu peste 1.300 de lei mai mică.

Tot datele INS arată că pensia medie netă pentru limită de vârstă reprezintă doar 57,9% din câștigul salarial mediu net. Practic, un pensionar încasează, în medie, puțin peste jumătate din venitul unui salariat.

Salariile din Sibiu cresc mai repede decât în restul țării

Dacă raportul favorabil dintre angajați și pensionari arată că economia județului produce suficiente locuri de muncă, evoluția salariilor confirmă că acestea sunt și tot mai bine plătite. Potrivit unei analize realizate de reporterii Tribuna, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, județul Sibiu este singurul din România care a înregistrat o creștere anuală notabilă a salariului mediu net, într-o perioadă în care ritmul de creștere a veniturilor s-a temperat la nivel național.

La nivelul întregii țări, câștigul salarial mediu net a fost de 5.843 de lei în luna aprilie. În schimb, în Sibiu, valoarea medie netă a remunerației primită de angajați este de 5.969 lei, plasându-se astfel peste media națională. Creșterea mai rapidă decât în orice alt județ sugerează că angajatorii sibieni continuă să concureze pentru forța de muncă, într-o economie în care investițiile din industria petrolului și gazului, automotivelor, sau din logistică și servicii mențin o cerere ridicată de personal calificat.

Contribuțiile la asigurările sociale sunt calculate procentual din salarii, astfel că fiecare majorare salarială înseamnă încasări mai mari la bugetul din care sunt plătite pensiile. Din această perspectivă, creșterea salariilor reprezintă unul dintre motivele pentru care Sibiul reușește să păstreze unul dintre cele mai bune rapoarte dintre contribuabili și pensionari din România.

Diferențele față de alte județe rămân însă importante. Bucureștiul continuă să aibă cele mai mari salarii din țară, urmat de Cluj, Timiș și Sibiu, în timp ce în județele aflate la coada clasamentului veniturile medii sunt cu peste 1.500 de lei mai mici. Sibiul este astfel județul care recuperează cel mai rapid decalajele, un semnal că economia locală continuă să se dezvolte într-un ritm superior mediei naționale.

De ce stă Sibiu mai bine decât multe alte județe

Poziția județului în clasamentul național reflectă transformările economice din ultimele două decenii. După anul 2000, Sibiul a atras investiții importante în industria prelucrătoare, în special în producția de componente auto, dar și în sectoarele logistic, servicii și – mai noi -IT. Dezvoltarea platformelor industriale din municipiu și din localitățile învecinate a creat un ecosistem economic capabil să atragă permanent forță de muncă și investiții noi.

Un alt avantaj al județului este diversificarea economiei. Spre deosebire de zonele dependente de un singur mare angajator sau de agricultură, economia sibiană este susținută de sute de companii din domenii diferite. În perioadele de încetinire economică, această structură reduce riscul unor pierderi masive de locuri de muncă și contribuie la menținerea unei baze stabile de contribuabili.

La aceasta se adaugă și poziționarea geografică a Sibiului. Numeroase persoane din județele învecinate fac naveta zilnic către locurile de muncă din Sibiu, atrași de salariile mai mari și de oferta variată de angajare. Chiar dacă nu sunt rezidenți ai județului, acești angajați contribuie la activitatea economică a companiilor sibiene și susțin dezvoltarea mediului de afaceri local.

Specialiștii atrag însă atenția că nici județele cu economii puternice nu sunt ferite de provocările demografice. Scăderea natalității, îmbătrânirea populației și deficitul de personal calificat vor pune presiune și asupra economiei sibiene în anii următori. Menținerea unuia dintre cele mai bune rapoarte dintre angajați și pensionari va depinde, pe termen lung, de capacitatea județului de a continua să atragă investiții, să creeze locuri de muncă bine plătite și să rămână competitiv în competiția pentru forța de muncă.

Foto: Răzvan NEGRU