În PUG-ul preliminar al Sibiului, care actualizează PUG-ul 2011, este prezentat succint conceptul de oraș verde și rezilient, fără a se explicita o posibilă țintă a Sibiului: Capitală Verde Europeană! Un dialog punctual cu expertul de mediu Dumitru Ungureanu clarifică multe aspecte legate de dezvoltarea verde a Sibiului!

Prin PUG-ul preliminar se propun spații noi verzi, de sport și de agrement în suprafață de cca. 134 ha, majoritatea în zona de nord-vest a municipiului. Astfel, se conturează – pe lângă zonele verzi consolidate existente – și câteva zone cu potențial de dezvoltare:

1.Zona de agrement și servicii sud-est, formată din Parcul Belvedere zona de agrement la Cascade împreună cu Albia Cibinului, în zona Câmpșor. Se propune o continuare a spațiilor verzi care să facă legătura dintre Belvedere și Pădurea Dumbrava – zona Calea Poplăcii, formându-se astfel o adevărată centură verde în sud-vestul orașului;

2. Parcul Calea Șurii Mici – propunându-se o zonă verde și de agrement de peste 18 ha, alături de care se adaugă o zonă de peste 5 ha cu funcțiunea de instituții și servicii (propusă pentru realizarea de construcții educaționale);

3.Traseul Calea Șurii Mici – Lacul lui Binder: se propune un traseu verde care desparte zona industrială Vest de zona rezidențială aflată de-a lungul Căii Șurii Mici, traseu dublat de o cale de circulație și care pe mare parte din lungimea lui se învecinează cu zone cu funcțiunea de agrement și servicii. Acesta se continuă până în zona lacului Binder și cu traseul verde paralel cu pârâul Rossbach precum și cu propunerea de trasee verzi/ pietonale de-a lungul unor circulații în curs de realizare/ modernizare;

4.Parc și zona de agrement Viile Sibiului: se propun aprox. 18 ha de zonă verde și spații de agrement la limita cu UAT Șura Mare, zonă care va deservi zona rezidențială nou introdusă în intravilan, de pe Dealul Sibiului și de asemenea zona rezidențială și cu funcțiuni mixte amplasată vis-a-vis de Calea Șurii Mari. Este de asemenea, prevăzută o zonă de 3 ha destinată funcțiunii de educație;

5.Zona de agrement Gușterița: în continuarea zonei propuse pentru agrement de către municipalitate, a fost introdusă în intravilan o zonă de agrement, proprietate majoritar privată, care să poată să asigure și să completeze serviciile de sport și agrement din vecinătate;

6.Serele din Lazaret, prin deschiderea acestora pentru public și continuarea cu un traseu verde de-a lungul pârâului Rossbach, creându-se condiții pentru dezvoltările rezidențiale ulterioare.

Întrebare 1: Când considerați că Sibiul poate deveni o capitală Verde europeană? În ce an? Care sunt – sau ar putea fi – punctele tari ale Sibiului?

Răspuns: Lucrând de peste 35 de ani în domeniul protecției mediului, iar din 2003 lucrând cu foarte mulți experți care ne-au sprijinit să înțelegem și să transpunem corect legislația europeană de mediu în legislația națională, am înțeles care este spiritul european, cum gândesc și ce vor.

Din alt punct de vedere am o vedere de ansamblu asupra a ceea ce se întâmplă la nivel național, atât din perspectiva experienței câștigate în anii când am coordonat activitatea de protecția mediului din Regiunea Centru, dar și din cei peste aproape 15 ani de experiență privată în care întocmesc studii în domeniul protecției mediului în aproape toată țara. Am făcut această mică introducere pentru a întări cele ce urmează să spun.

Da, Sibiul poate câștiga statutul de Capitală Verde Europeană. Sibiul din foarte multe puncte de vedere, este înaintea majorității orașelor din România și este un model de bune practici în domeniul protecției mediului la nivel național. Numai că din acest punct de vedere, suntem, parafrazând o vorbă românească, la noi ”fruntași”, dar la nivel de comunitate europeană, ”codași”. Știu că o să-mi spuneți că alte orașe au concurat, iar eu am să vă spun că au candidat, pentru că termenul este mai pe înțeles acum în prag de alegeri. Au candidat, nu au concurat …

Revenind la întrebare, Sibiul poate deveni o veritabilă Capitală Verde Europeană în circa 10 ani cu o singură condiție. Să vrem toți acest lucru. Când spun toți, mă refer în primul rând la noi cei care locuim în cetate, în al doilea rând mă refer la oamenii de afaceri sibieni, în al treilea rând mă gândesc la mediul academic sibian și la voința conducătorilor cetății. Sibiul de astăzi este ceea ce este, datorită locuitorilor săi și a conducătorilor administrativi locali. Nu includ aici politicile de la nivel național, pentru că indiferent cât de bune sau de proaste au fost, ele s-au manifestat aproximativ în același fel, asupra orașelor din România.

Nu am inclus mediul academic aici, deoarece încă încearcă să-și câștige o imagine proprie la nivel național, iar mediul de afaceri sibian, este practic format după anul 2000.

Dar, iată câteva lucruri care mă fac să cred că Sibiul este un concurent veritabil.

1. Sibienii, chiar țin la orașul lor. Eu sunt bucovinean și am crescut cu o mândrie locală foarte puternică, dar am descoperit la sibieni o mândrie mult mai rafinată, o mândrie care depășește zona declarativă, o mândrie care se bazează pe realizări concrete, realizări care fac ca Sibiul, și în acest domeniu, să aibă poveștile sale cu valoare de model. Amintesc în treacăt, preocupările lor pentru înfrumusețarea orașului sau istoria naturaliștilor sibieni. Ce este frumos, este că aceste realizări istorice care le hrănesc mândria, se transpun în comportamente. Am să dau două exemple banale… Eram lăudați cât de curat era Sibiul acum acum 25 de ani, într-o perioadă când preocupările pentru managementul deșeurilor la nivel național era aproape zero și știam bine că acest fapt se datorează de fapt doar procentului ridicat de sibieni care conștientizau importanța curățeniei.

Un alt exemplu este cel din familia mea, când, soția, sibiancă fiind, îmi spunea să am un comportament frumos în trafic, deoarece mașina noastră are număr de Sibiu. Trebuie să înțelegem că totul este cauzat de oameni și totul se realizează cu oameni.

2. După, anul 2007 – Capitală Culturală Europeană, sibianul chiar știe că poate atinge orice obiectiv. El este dispus să se implice, știe că este un european veritabil, iar acest lucru este vital în a câștiga o astfel de competiție.

3. Sibiul are un sprijin academic foarte bun.

4. Sibiul are o zonă de afaceri puternică, zonă care este din ce în ce mai implicată în dezvoltarea orașului, direct sau indirect.

5. Conducerea administrativă este importantă, dar ea depinde de modul cum aleg locuitorii săi.

Sibiul are poveste și are câteva experiențe bune în acest sens. Astfel,

• După seceta din jurul anilor 1990, Sibiul este, cred, singurul oraș din România care are trei surse independente de alimentare cu apă – Gura Râului, Vale Sadului și Valea Ștezii;

• Sibiul este operator regional în cea ce privește managementul alimentării cu apă potabilă și epurare a apelor uzate, fiind foarte aproape de cel mai ridicat nivel de tehnologizare;

• Sibiul ocupă locul întâi pe țară la colectarea selectivă a deșeurilor, atingând un procent de 24% (peste 60% în unele orașe din UE), celelalte orașe românești fiind la un procent de cca 12%;

• Sibiul a derulat proiecte cu caracter de unicat în domeniul gestiunii deșeurilor din construcții și desființării, deșeuri periculoase din deșeuri menajere, compostarea deșeurilor etc.;

• Sibiul a derulat și derulează proiecte legate de schimbările climatice etc.

Dar să nu uităm că orașele europene sunt departe de procentele pe care le are Sibiul în acest moment și din acest punct de vedere este foarte mult de lucru. Trebuie să demonstrăm că vrem și trebuie să demonstrăm că facem, iar dezbaterile pe care le generează acest PUG pot fi un bun prilej de aborda și acest demers.

În unul dintre studiile de fundamentare ale PUG-ului este făcută această propunere.

Întrebare 2: Se știe că municipiul Brașov – de rang I și cel mai important pol de dezvoltare în regiunea 7 Centru – a eșuat în lupta pentru cucerirea acestui prestigios titlu! De ce? Vă rog să comentați!

Răspuns: Brașovul nu este singurul caz. Avem o istorie penibilă în acest sens, încă din 2008, când a apărut această competiție. Clujul își depune candidatura în 2008, pentru a deveni Capitală verde în 2011, într-un moment în care depozitul de la Pata Rât era o catastrofă, iar suprafața de spații verzi era de cca 16 mp/locuitor. Urmează apoi candidatura Aradului din 2018, reluată apoi în 2019. Brașovul își depune candidatura pentru anul 2023 într-un an (2021) în care avea două mari probleme de nivel european: calitatea aerului și închiderea depozitelor neconforme de deșeuri. Mai avem și municipiul Bistrița, care în 2022 și-a depus candidatura pentru Frunza Verde Europeană 2024. Patru orașe minunate, dintre care două îmi sunt foarte apropiate, Brașov – orașul studenției mele și Bistrița, unde am locuit doi ani. Orașe care chiar pot să ajungă Capitale Verzi, cândva.

Toate acestea se întâmplă din cauza unei lipse acute de specialiști în domeniul protecției mediului, specialiști care să poată califica strict obiectiv nivelul actual și potențialul realist al calității mediului dintr-o localitate, și bineînțeles din cauza unor jocuri politice de marketing. Eu îmi depun candidatura, doi ani sunt lăudat și evident, la final, juriul european nu spune cât de rău stau. Cum poți să-ți depui candidatura, alături de orașe ca Viena, Oslo, Hamburg, Stockholm, Copenhaga atunci când ști care este nivelul de abordare a problemelor de mediu în orașele respective. O abordare politicianistă pentru care termenul de ”candidatură” este foarte potrivit.

Trist este că aceste candidaturi, evident formale, crează descurajare la nivelul locuitorilor.

Din păcate, în lipsa unor informații corecte, unii locuitori, de indiferent unde, care-și iubesc orașul, chiar își imaginează că ar fi putut și ar fi meritat să câștige o astfel de competiție și că au fost neîndreptățiți de europeni.

Întrebare 3: Care sunt – în opinia Dvs. – principalele probleme ale administrării spațiilor verzi din Sibiu și ce ar trebui să facă municipalitatea în vederea câștigării concursului Capitală Verde Europeană?

Vă rugăm să exemplificați măsurile urgente ce ar trebui luate în vederea diminuării poluării (în primul rând poluarea aerului și sonoră, cauzată de traficul rutier), conservării biodiversității (criza acesteia fiind cunoscută, existând o presiune în creștere datorată dezvoltărilor imobiliare; cu referire la pădurea Dumbrava – parc natural protejat) și a schimbărilor climatice globale!

Răspuns: Sibiul are o frumoasă istorie a spațiilor verzi, dacă ne gândim la numai câteva exemple, cum ar fi: primul spațiu verde public din România datorat lui Albert Huet, care lasă moştenire oraşului un loc de recreere pentru sibieni în 1607; faptul că în anul 1726 oraşul avea angajat un grădinar münchenez, iar în anul 1773 grădinarii sibieni solicită înfiinţarea unei bresle proprii; demararea lucrărilor la parcul Sub Arini în 1856 și finalizarea acestuia de către Societatea pentru Înfrumuseţare a oraşului (înfiinţată în 1879), cea care va realiza şi parcurile Astra, Piaţa Gării, Piaţa Cluj, Piaţa Schiller etc. Din aceste exemple observăm faptul că dorința sibienilor era completată de profesionalism, iar nevoia de grădinari pricepuți rămâne la fel de importantă, dacă nu chiar mai acută, astăzi. Dacă în acele vremuri importanța peisagistică, alături de cea educațională, erau foarte importante, astăzi lucrurile sunt mult mai complexe. Spațiile verzi au în prezent numeroase scopuri și ne gândim aici la rolul peisagistic și educațional, la importanța lor în diminuarea zgomotului și a poluarii aerului, la rolului psihologic, la adaptarea la schimbările ecologice și a multor altele. Acum trebuie să avem în vedere faptul că și spațiile verzi sunt la rândul lor supuse poluării aerului, dezvoltării urbane etc.

Din alt punct de vedere, lipsa unor suprafețe pe care poți să amenajezi spații verzi exista și atunci și acum. Parcul Sub Arini a fost amenajat la vremea aceea în afara cetății, și asta trebuie să facem și acum.

Nu există suprafețe care să se preteze la astfel de amenajări acolo unde ne-am dori și atunci trebuie să ne folosim de ceea ce avem. Un exemplu în acest sens este, PUG 2011 care a inclus în zona de amenajare cu spații verzi suprafețe din zona domeniului privat, fapt care a generat procese și imposibilitatea de a crește suprafața de spațiu pe cap de locuitor.

Un alt aspect pe care aș vrea să-l menționez este faptul că nu numai suprafața de spațiu verde pe cap de locuitor este un indice de calitate a vieții, ci și calitatea acestuia. Dacă nu am posibilitatea să amenajez o suprafață mare, atunci trebuie să înțeleg importanța umbrei, într-o zi toridă, a unui singur arbore.

Pe lângă lipsa acută de suprafețe posibil de amenajat ca zone verzi, există și alte disfuncționalități, dintre care aș menționa următoarele:

• fragmentarea accentuată, care se datorează lipsei conectivității dintre arealurile ocupate de acestea;

• distribuția inechitabilă a spațiilor verzi, care este un fenomen destul de întâlnit și în multe dintre orașele europene.

• suprafața prea redusă a unui spațiu verde – un spațiu verde indiferent de suprafața sa are un impact ecologic pozitiv asupra ambiantului urban. Cu toate acestea, dacă suprafața sa este mult prea redusă, eficiența de a susține o biodiversitatea, de a capta noxele sau de a presta și alte servicii ecosistemice este redusă semnificativ.

• degradarea vegetației – orice parc sau altă categorie de spații verzi cuprinde o listă floristică care alcătuiește fitocenoza acestuia. De cele mai multe ori aceste plante necesită o îngrijire periodică din partea silvicilor, botaniștilor, grădinarilor și altor specialiști.

• degradarea sau lipsa utilităților și a infrastructurii asociate parcurilor urbane – parcurile (și zonele urbane verzi în general) nu constau numai într-un aranjament ordonat de vegetație, ele reprezintă un complex de parcele ocupate de vegetație și utilitățile necesare vizitatorilor (bănci, locuri de joacă pentru copii, aparate pentru exerciții fizice, toalete etc.).

• dificultăți în menținerea unei relevanțe – spațiile verzi trebuie poziționate în cadrul în care rolurile lor pot fi puse cel mai bine în valoare. De multe ori acest lucru este neglijat iar zonele verzi sunt așezate în spații care sunt rar vizitate de public, intrând de multe ori în paragină. În zonele în care densitatea populației este relativ mare, zona este destul de circulată, cum sunt unele artere pietonale ale Municipiului Sibiu, necesitatea unei zone verzi e una foarte mare deoarece aglomerația crează o stare generală de stres în rândul populației astfel o zonă verde prin efectul său liniștitor calmează populația. Amenajarea unor zone verzi sau dezvoltarea celor existente în apropierea complexelor studențești, a școlilor, a spitalelor din Sibiu ar aduce de asemenea beneficii substanțiale pentru copii, tinerii sau bolnavii care locuiesc acolo.

Spațiile verzi trebuie să crească ca suprafață, dar cel mai important este ca acestea să-și îndeplinească multiplele roluri funcționale (calitatea aerului; diminuare zgomot; estetic; psihologic; schimbări climatice etc.).

Municipiul Sibiu are un peisaj natural, antropic și cultural valoros, dispune de posibilități de abordare modernă a acestor zone și poate depăși acel caracter formal, de a avea o anumită suprafață de spațiu verde pe cap de locuitor. Importantă este calitatea acestei suprafețe și modul cum își îndeplinește scopul acea suprafață.

Legat de întrebarea Dvs. cu privire la măsurile urgente ce trebuie luate în vederea diminuării poluării aerului, fonice etc., ca și în cazul spațiilor verzi, am să spun că nu ne ajută decât profesionalismul administrativ, cumulat cu comportamentul membrilor comunității. Noi am trecut de la o perioadă plină de lipsuri și frustrări, la o perioadă în care avem acces la foarte multe facilități, pe fondul chiar a unei mici creșteri a nivelului de trai.

Astfel, Sibiul este în top cu numărul de mașini pe cap de locuitor, dar asta am făcut-o prin achiziții de mașini majoritar la mâna a doua, puternic poluatoare. Această situație, cumulată cu cea în care orașul a devenit, spre mândria noastră, un centru urban foarte căutat de turiști, suntem ceea ce suntem, în ceea ce privește traficul și poluarea generată de acesta. Aceste aspecte nu pot fi soluționate printr-un PUG. Nu putem lărgi străzile, doar ca să putem circula ușor cu mașina … S-a construit centura, se mai construiește una și noi ne mirăm că nu scade traficul, dar povestim despre traficul din occident, sau despre bicicletele olandeze, etc.

De aceea spuneam la început, și puneam pe primul loc, cetățeanul. Este un element de bază și implicarea lui în viața cetății poate schimba total lucrurile. Promovarea bunelor practici care există deja la nivel european, utilizarea inovării în aspectele care au un puternic caracter local, colaborarea cu mediul de afaceri, dezvoltarea cercetării de către mediul academic local, sprijinul admninistrației locale în implementarea unor proiecte moderne, pot să genereze acel stimul necesar pentru a deveni Capitală Verde Europeană.

Întrebare 4: Prezentați principalii indicatori actuali privind gestionarea deșeurilor, a apei, calitatea aerului, biodiversitate, schimbări climatice, performanță energetică (etc) care au fost luați în considerare prin PUG-ul preliminar și țintele care ar trebui atinse prin noile concepte promovate de PUG preliminar!

Din păcate procedura adoptării PUG-ului nu abordează direct astfel pe probleme, ci stabilește niște condiționări administrative foarte importante pentru viitorul unui oraș. Toate aspectele menționate de Dvs., majoritatea dintre ele fiind urmărite în competiția pentru statutul de Capitală Verde, fac parte din modul cum aplici un plan, respectiv: cum identifici resursele financiare necesare, ce nivele tehnologice utilizezi. Aici intervine puterea noastră de a genera schimbare, de a fi competitivi, de a fi inovatori, de a ne crea propria identitate.

Acum suntem la finalul aplicării unui PUG, pe care nu l-aș carateriza în nici un fel și aș spune că nu restricțiile sale ne-au împiedicat să fim altfel, ci faptul că avem foarte puțină inițiativă, sau altfel spus, avem inițiative de mică amploare, pe subiectele puse de dvs., care sunt și pe lista indicatorilor de performanță pe care trebuie să le atingi, ca să speri să ajungi la statutul de Capitală Verde Europeană. De fapt nici nu este important titlul, ci nivelul la care ești. Aș da doar un exemplu. La nivelul Sibiului s-a derulat un proiect finanțat prin fonduri norvegiene, prin care, o lungime importantă de rețea electrică a fost mutată în subteran. Dacă întrebi cetățenii, majoritatea îți vor spune că motivul a fost cel estetic. Dar oare ei chiar pot să creadă că norvegienii sunt atât de proști, încât să finanțeze o astfel de investiție, doar din considerente de aspect? Realitatea este că finanțarea s-a făcut ca măsură de adaptare la schimbări climatice, respectiv, atunci când avem furtuni puternice, sistemul energetic local să nu fie afectat.

Și astfel ne punem întrebarea, oare ne ajung 10 ani ca să putem să câștigăm statutul de Capitală Verde?

Deocamdată, vom avea multe candidaturi că vin alegerile …

Dar oare avem un juriu (a se citi ”electorat”) suficient de profesionist ca să-i poată alege pe cei mai buni?

Interviu consemnat de Marius HALMAGHI