Sibiu, locul doi la nivel național în investițiile în case de vacanță

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Județul Sibiu își confirmă rolul tot mai vizibil pe harta investițiilor turistice din România, în special pe segmentul caselor de vacanță și al cabanelor.

În perioada februarie 2025 – februarie 2026, platforma de monitorizare a proiectelor de construcții Victa a identificat 54 de proiecte, ceea ce plasează județul pe locul al doilea la nivel național. Cluj conduce detașat, cu 105 proiecte, iar Harghita urmează cu 25.

În total, în România au fost monitorizate 462 de proiecte de case de vacanță și cabane, cu o valoare estimată la 272,85 milioane de lei. Majoritatea sunt construcții noi, ceea ce arată un interes pentru dezvoltări de la zero, dar și o lipsă de consolidare a unui segment matur.

Hotelurile domină investițiile în alte județe

Dacă în Sibiu se dezvoltă mai ales proiecte mici, în alte județe direcția este diferită. Investițiile mari se concentrează în structuri de cazare tradiționale, iar cifrele arată clar această diferență. În județul Sibiu, numărul proiectelor de cazare ((hoteluri, pensiuni, hosteluri, vile turistice) este de 53, la distanță uriașă de Constanța, unde sunt în curs de dezvoltare 336 proiecte, Gorj – 198, Cluj – 146 și Brașov – 141 proiecte.

Aceste județe atrag investiții de volum, orientate spre capacitate mare de cazare și fluxuri constante de turiști. În total, segmentul cazării tradiționale ajunge la 2.205 proiecte, cu o valoare estimată la 29,37 miliarde de lei.

Diferența de scară devine evidentă în comparație cu segmentul caselor de vacanță. Investițiile în hoteluri și pensiuni sunt de aproximativ 108 ori mai mari ca valoare decât cele în cabane.

Sibiu merge pe un model diferit de dezvoltare

Spre deosebire de Constanța sau Brașov, unde investițiile vizează turismul de masă, Sibiul atrage proiecte mai mici, orientate spre experiență și intimitate. Zone precum Mărginimea Sibiului, Valea Hârtibaciului sau proximitatea Munților Făgăraș susțin acest tip de dezvoltare.

Acest model nu generează volume mari, dar creează o ofertă diferită, bazată pe turism lent și pe contact direct cu natura. Tocmai această diferență explică poziționarea județului în topul caselor de vacanță, dar absența din clasamentele marilor investiții hoteliere, potrivit Construct Intelligence.

Cum arată infrastructura turistică

La 31 iulie 2025, România avea 14.325 structuri de primire turistică și 464.354 locuri-pat. În această structură, hotelurile rămân infrastructura principală, 1.669 hoteluri, cu 211.369 locuri-pat. Din totalul de 213.100 camere existente (exclusiv camerele din căsuțe), 105.000, adică 49,3 la sută, erau în hoteluri.

Alternativele cresc, dar nu neapărat casele de vacanță nou-construite. Apartamentele și camerele de închiriat au ajuns la 4.968 structuri și 86.557 locuri-pat, adică 34,7 la sută din totalul structurilor de cazare. În schimb, tipologiile asociate cabanelor rămân mici ca masă critică: cabane turistice 219 (5.976 locuri-pat), căsuțe turistice 226 (5.276 locuri-pat) și bungalouri 489 (3.879 locuri-pat).