Au mutat tabăra în toiul nopții și au alergat pe munte: cum au ajuns cadeții AFT pe podium la Mountain Challenge Competition

Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te!

Timp de cinci zile, Săliște, Crinț, Sibiel și zona Bâlea au devenit terenul unei competiții militare internaționale în care viteza n-a fost suficientă. 12 echipe din nouă țări au avut de navigat prin teren accidentat, de construit adăposturi, de trecut probe de rezistență și de evacuat o victimă într-un scenariu montan. Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu a încheiat prima ediție a Mountain Challenge Competition pe locul al II-lea. Tribuna a stat de vorbă cu tinerii cadeți ai echipei României despre experiența unei competiții în care fiecare probă a fost și un test al încrederii în colegi.

În perioada 19–23 octombrie, prima ediție a Mountain Challenge Competition a reunit la Sibiu echipe de cadeți și reprezentanți ai unor instituții militare din Bulgaria, Cehia, Canada, Letonia, Slovacia, Spania, Polonia și Statele Unite ale Americii, alături de echipa gazdă. Au venit în România, între altele, cadeți de la Colegiul Regal Militar Canadian din Quebec, academii militare din Brno, Riga, Liptovský Mikuláš și Varșovia, precum și academii navale din Spania și Polonia.

Prezența unor echipe din atât de multe țări a dat competiției o miză aparte: cadeții nu și-au măsurat doar pregătirea, ci au lucrat umăr la umăr cu tineri formați în sisteme militare diferite. La final, Colegiul Regal Militar Canadian a ocupat primul loc, Academia Forțelor Terestre din Sibiu s-a clasat pe locul al II-lea, iar Academia Navală Militară din Marín, Spania, a completat podiumul.

Tribuna a stat de vorbă cu sublocotenentul Rareș Cîrstea și cu studenții-sergenți Alexandru Cociș, Vladimir Dumitru, David Lupu, Victor Ciobanu și Dragoș Marian. I-am întrebat ce i-a adus spre cariera militară, cum au trăit cele cinci zile de competiție și ce a însemnat pentru ei să reprezinte România în fața unor echipe din nouă țări.

Sublocotenentul Rareș Cîrstea, originar din Râmnicu Vâlcea, a ales cariera militară după ce, în clasa a VIII-a, a vizitat un liceu militar. A plecat de acasă la 14 ani, a absolvit Academia Forțelor Terestre în 2024, iar astăzi este comandant de pluton: „A fost dorința mea. Am ales cariera militară pentru că știam că voi avea un loc de muncă și îmi voi putea construi o carieră de lungă durată”.

Student-sergent Alexandru Cociș, din Hunedoara, a ales infanteria pentru că îi place activitatea în teren și să conducă oameni. Singurul militar din familie a fost bunicul său, care nu a mai apucat să afle de alegerea nepotului: „Armata mi s-a părut mereu ceva stabil, puternic și impunător. Îmi place să port uniforma și să duc numele familiei mai departe.”

La 14 ani, Vladimir Dumitru a plecat de acasă pentru a urma liceul militar. Originar din județul Teleorman, a fost inspirat de străbunicul său, veteran de război, și de poveștile despre lupte pe care le-a auzit de la tatăl și bunicul său. Astăzi, spune că uniforma și infanteria i se potrivesc.

Student-sergent David Lupu a absolvit un liceu civil din Botoșani. Inspirat și de unchiul său, absolvent al Academiei și ofițer de artilerie, a ales infanteria pentru o carieră activă, dinamică și aproape de oameni: „Mi-a plăcut dintotdeauna sportul și nu mi-am dorit să lucrez doar la birou.”

Uniforma nu i-a fost străină lui Victor Ciobanu: tatăl său a fost ofițer, iar el a ales să-i urmeze drumul și să ducă mai departe numele familiei. Originar din Brașov, a absolvit un liceu civil și a optat pentru infanterie, atras de munca în teren și de apropierea de oameni.

Care au fost probele

Prima zi a început cu un marș de aproximativ 19 kilometri, de la Săliște până în zona Crinț. Pe traseu, echipele au trecut prin patru incidente simulate: o ambuscadă, contact cu inamicul și două situații în care au fost implicate drone, una de recunoaștere și una de atac. Arbitrii au urmărit modul în care concurenții au reacționat și au acordat puncte de penalizare. Ajunse la Crinț, echipele nu s-au instalat într-o tabără pregătită, ci au trebuit să-și amenajeze singure un adăpost și un punct de observare pentru noapte. Fiecare echipă și-a ales metoda de lucru, iar adăposturile au fost evaluate după ce au fost finalizate. Însă noaptea nu s-a încheiat acolo: în jurul orei 3–4, cadeții au primit un nou punct de control, și-au strâns echipamentul și s-au mutat în zona indicată de instructori.

A doua zi, în jurul orei 8, a început proba de orientare. Traseul, de aproximativ șapte kilometri, avea șapte puncte de control, pe la care fiecare echipă trebuia să treacă. Echipa română a încheiat proba pe primul loc, într-o oră. La finalul probelor, organizatorii au premiat fiecare etapă separat, astfel încât mai multe echipe să aibă șansa de a urca pe podium. A urmat traseul aplicativ, desfășurat pe terenul de instrucție de la Crinț. Cadeții au transportat 30 de saci cu nisip, de aproximativ 25 de kilograme fiecare, pe o distanță de 100 de metri, apoi i-au folosit la construirea unei poziții de tragere. Au cărat și un buștean de circa 100 de kilograme, tot pe 100 de metri, au tăiat un buștean, cu diametrul de aproximativ 40 de centimetri, și au folosit lemnul pentru a aprinde un foc. Proba era încheiată când flacăra ardea o ață suspendată.

Traseul a mai cuprins aruncarea grenadelor de antrenament, atât la precizie, cât și la distanță, o probă de luptă urbană și ridicarea drapelului național. La proba urbană, concurenții au folosit arme de airsoft și trebuiau să lovească baloanele roșii, care reprezentau forțele adverse, fără să atingă baloanele albastre, ale echipei proprii. Românii au trecut fără penalizări de această probă, iar întregul traseu aplicativ l-au parcurs în 43 de minute, în timp ce purtau echipamentul și se deplasau pe un teren cu diferențe mari de nivel. Fiecare probă trebuia încheiată în cel mult zece minute și presupunea coordonarea întregii echipe.

În noaptea următoare, cadeții au pornit din Crinț spre Sibiel, într-un marș de aproximativ 12 kilometri, început în jurul orei 3:30. Pe traseu au trecut prin puncte de control unde și-au recuperat echipamentele pentru proba de rapel. Din Sibiel, echipele au fost transportate cu autocarul la Bâlea Cascadă, unde le aștepta ultima etapă. După zilele de efort și odihnă puțină, concurenții au avut de parcurs la Bâlea Cascadă un traseu de aproximativ patru kilometri, cu o diferență mare de nivel. Probele au inclus echiparea cu costumul de protecție CBRN și traversarea unui raion contaminat, coborârea în rapel de pe stâncă și evacuarea unui rănit. La proba finală de evacuare medicală, echipa României s-a clasat pe primul loc. La finalul competiției, cadeții Academiei Forțelor Terestre din Sibiu au obținut locul al II-lea în clasamentul general.

Competiția le-a oferit cadeților și ocazia de a se apropia de colegii veniți din alte țări. Unul dintre participanți a vorbit atât despre rezultatul echipei la orientare, cât și despre spiritul de fair-play dintre concurenți: „Cred că proba de orientare a arătat cel mai bine diferențele dintre echipe. Am terminat cu nouă minute înaintea echipei de pe locul al doilea. Cu americanii, cehii și spaniolii ne-am apropiat încă din prima zi. Pe parcursul competiției, indiferent dacă îi învingeam noi la o probă sau ei pe noi, ne felicitam reciproc. A fost o comunicare aparte, iar din feedbackul lor am înțeles că le-a plăcut competiția și spiritul competitiv”, a povestit unul dintre participanți.

Privind în urmă, unul dintre cadeți spune că echipa ar fi ales altă ordine de plecare la una dintre probe: „Am făcut greșeala să alegem să plecăm primii, deși puteam să ne stabilim ordinea. Dacă ne-am fi sfătuit mai mult, probabil am fi luat o altă decizie. A fost o mică eroare, dar atunci nu aveam de unde să știm”, a adăugat alt coleg.

Competiția a pus la încercare și felul în care cadeții au gestionat tensiunea din interiorul echipei. Privind în urmă, unul dintre participanți spune că ar fi putut comunica mai bine: „Au fost momente în care situația s-a tensionat. Acum, privind în urmă, cred că am fi putut gestiona mai bine lucrurile între noi, fără să ridicăm tonul unii la alții. În competiție, stresul este mare și fiecare își dorește să câștige, dar cred că puteam să ne înțelegem mai bine”.

În zilele petrecute în teren, cadeții au primit rații individuale de tip MRE (Meal, Ready-to-Eat): mese complete, gata preparate și încălzite cu ajutorul unui sistem propriu.

Prima ediție a Mountain Challenge Competition a implicat, în total, 130 de persoane. Reprezentanții Academiei Forțelor Terestre spun că așteaptă cu nerăbdare următoarea ediție, care să aducă din nou laolaltă cadeți din România și din străinătate, într-o competiție a rezistenței, curajului și spiritului de echipă.