„Rucsacul de urgență” a ajuns la Sibiu. Primari și șefi de instituții publice convocați la Consiliul Județean

Sala de ședințe a Consiliului Județean (CJ) Sibiu a fost, ieri, înțesată de reprezentanți ai comunităților locale și de conducători de la diverse instituții publice, pentru o discuție pe tema situațiilor de avarie la sistemul energetic, cele care generează așa-zisul “Black Out”.

Evenimentul a fost organizat de administrația județeană în colaborare cu Asociația Energia Inteligentă, reprezentată de președintele Dumitru Chisăliță, cunoscut specialist român în domeniul energiei.

Într-o postare pe pagina sa de socializare, președinta CJ, Daniela Cîmpean, a arătat că “am găzduit o sesiune de informare despre pregătirea în cazul unei întreruperi prelungite a energiei electrice. Nu ca să speriem pe cineva, ci ca să ne asigurăm că știm ce avem de făcut”.

Discuțiile de la sediul administrației județene au vizat felul în care pot fi asigurate serviciile esențiale, gestionarea crizei în primele 72 de ore și în ce constă pregătirea individuală a fiecărui cetățean.

Ce este un „Black Out”?

Dumitru Chisăliță afirmă că nu există o definiție exactă a fenomenului, însă face trimitere la câteva criterii pe care americanii le au în vedere când analizează o astfel de situație: să fie afectate peste 1.000 de persoane, să dureze mai mult de o oră și întreruperea să fie neplanificată. „Cel mai mare black out din România a fost în 1977, când întreaga țară a rămas fără energie electrică din cauza unei probleme apărută la Porțile de Fier. S-a calculat că, în cele cinci ore cât a durat întreruperea, România a pierdut un miliard de dolari americani, mai mult chiar decât valoarea pagubelor produse la cutremurul din acel an”, a transmis Dumitru Chisăliță, cel care a și realizat un ghid cu alcătuirea “rucsacului de urgență “, care nu ar trebui să lipsească din casele românilor.

Ce conține rucsacul de urgență?

Potrivit specialiștilor, rucsacul va conține articole esențiale care te pot ajuta să supraviețuiești în primele 72 de ore de la producerea unui dezastru. El trebuie pregătit cu mult timp înainte și depozitat într-un loc accesibil, pentru a fi ușor de luat în caz de evacuare.

În interior trebuie să avem:

• Apă: minimum patru litri de persoană pe zi, depozitată într-un loc răcoros și întunecat, cu înlocuire la fiecare șase luni. Se recomandă și tablete de purificare a apei.
• Alimente: conserve, alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiți, sucuri, dulceață, produse care nu necesită gătire sau răcire. Nu trebuie uitate alimentele pentru copii sau pentru animale de companie.
• Documente și bani: acte personale, polițe de asigurare, contracte importante, bancnote mici, chei de rezervă, lista cu numere de telefon utile și harta fizică a zonei.
• Trusă de prim ajutor: medicamentele personale, analgezice, antiseptice, articole medicale specifice necesităților fiecărui membru al familiei.
• Igienă personală: săpun, șervețele umede, dezinfectant, hârtie igienică, pastă și periuță de dinți, saci de gunoi.
• Îmbrăcăminte și încălțăminte de rezervă: seturi complete, inclusiv lenjerie și o pelerină de ploaie.
• Articole pentru încălzire: sac de dormit, pături groase sau folii de supraviețuire pentru fiecare membru al familiei.
• Aparate și unelte utile: lanternă, baterii de rezervă, radio cu alimentare pe baterii, fluier, cuțit multifuncțional, mănuși de lucru, măști de praf și o cheie universală pentru oprirea utilităților.

ISU recomandă includerea unei rezerve de medicamente pentru o lună, a dispozitivelor medicale necesare și a alimentelor pentru diete speciale. Nu trebuie uitate nici proviziile pentru animale de companie și câte un obiect de confort pentru copii, care să-i ajute să se simtă în siguranță în momentele dificile.

Provizii suplimentare

Pe lângă rucsacul de urgență, este recomandată și crearea unui mic depozit de provizii acasă, în cazul în care va fi nevoie să rămâi în locuință mai multe zile, fără acces la utilități.

Este indicat să existe:

• alimente neperisabile și apă pentru minimum trei zile;
• pături, saci de dormit, baterii și surse alternative de iluminat;
• un aragaz de camping și combustibil pentru gătit;
• trusă medicală completă și medicamente de bază.

Un rucsac de urgență suplimentar – care să conțină haine de rezervă, pelerină de ploaie, hartă, lanternă, baterie externă pentru telefon, lopată de zăpadă și triunghiuri reflectorizante – poate fi păstrat la locul de muncă sau în mașină.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență recomandă revizuirea anuală a conținutului rucsacului și a proviziilor, înlocuirea obiectelor expirate și adaptarea lor la nevoile actuale ale familiei.

Ghidul complet privind crearea rucsacului de urgență a fost realizat Asociația Energia Inteligentă, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, ca parte a eforturilor naționale de informare și educare preventivă a populației.

Informațiile detaliate pot fi consultate pe platforma fiipregatit.ro.