Sursă Eurostat - AI în business
România se percepe adesea ca o piață agilă, deschisă la tehnologie, unde AI-ul și digitalizarea sunt adoptate rapid. Însă datele recente din analiza Visual Capitalist și raportul Eurostat „Digitalisation in Europe 2026” conturează o realitate incomodă: nu doar că suntem în urmă, ci operăm într-un stadiu complet diferit de dezvoltare digitală. Iar adopția AI nu este cauza, ci consecința acestui decalaj.
Europa a trecut deja de etapa accesului la digitalizare. Aproximativ 93% dintre cetățeni folosesc internetul regulat, dar aproape 40% nu au competențe digitale de bază. Această contradicție definește întreaga transformare digitală a continentului: infrastructura există, dar utilizarea este limitată.
În practică, acest lucru înseamnă că milioane de europeni sunt conectați, dar nu sunt „digitali” în sens funcțional. Pot naviga online, dar nu pot utiliza tehnologia pentru productivitate, învățare sau inovație.
România duce această problemă la extrem. Cu doar 31,8% dintre cetățeni având competențe digitale de bază, țara se află pe ultimul loc în UE. Asta înseamnă că majoritatea populației nu are fundația necesară pentru a utiliza tehnologii mai avansate, inclusiv AI.
România nu este o economie „digitală în întârziere”, ci una care nu a finalizat încă prima etapă a digitalizării. Încă digitalizăm procese banale.
VisualCapitalist_AI-Use-Across-Europe
Adopția AI: creștere accelerată, dar profund inegală
La nivel european, inteligența artificială începe să intre în mainstream. Aproximativ 20% dintre companii folosesc AI în 2025, în creștere semnificativă față de 13% în 2024. La nivel individual, circa 32,7% dintre europeni au folosit instrumente de AI generativ.
Dar această adopție este extrem de fragmentată. Țările nordice conduc detașat, în timp ce Europa de Sud și Est rămâne în urmă. Harta Visual Capitalist confirmă această polarizare: nu există o Europă unitară a AI, ci mai multe viteze.
România se află la coada clasamentului: doar 17,8% dintre oameni folosesc AI, iar în companii adopția este chiar mai redusă, în jur de 5,2%.
România nu participă încă la revoluția AI la scară largă. AI-ul este prezent punctual, dar nu sistemic.
Diviziunea reală a Europei: competențe, nu tehnologie
Datele arată că diferențele dintre țări nu sunt generate de acces la tehnologie, ci de capitalul uman. Țările lider (Danemarca, Finlanda, Olanda) au peste 80% populație cu competențe digitale de bază. În aceste ecosisteme, AI-ul devine un instrument natural.
În schimb, în țări precum România, Bulgaria sau Grecia, majoritatea firmelor operează la un nivel foarte scăzut de digitalizare. Spre exemplu, în România intensitatea digitală a business-urilor este următoare:
Asta înseamnă că tehnologiile emergente nu au unde să se integreze.
AI-ul nu este un „shortcut” către modernizare. Este un strat superior care se construiește peste digitalizare, nu în locul ei.
De aici rezultă o diferență fundamentală de etapă: Europa de Vest optimizează procese cu AI, în timp ce România încă încearcă să digitalizeze procese de bază.
Economia digitală: polarizare între companii mari și IMM-uri
Un alt clivaj major în Europa este între companiile mari și IMM-uri. Aproximativ 55% dintre firmele mari folosesc AI, comparativ cu doar 19% dintre IMM-uri.
Această diferență indică faptul că adopția AI necesită resurse, competențe și strategie, lucruri pe care IMM-urile le au mai rar.
În România, această problemă este amplificată. Majoritatea firmelor sunt slab digitalizate, iar investițiile în tehnologie sunt limitate. Astfel, ecosistemul economic nu creează cerere reală pentru AI. România nu doar că nu adoptă AI, nu are încă masa critică de companii pregătite să o facă. Dintre companiile din România, 24,8% achiziționează servicii de cloud computing, în 2025. Un procent care poziționează ecosistemul de business din România doar foarte puțin peste Grecia (24,3%) și Bulgaria (17,8%), și cu mult sub Ungaria (48%) sau sub media UE (52,1%).
Sursă Eurostat
AI este folosit, dar nu transformă încă economia
Chiar și în Europa avansată, AI-ul este folosit mai mult pentru sarcini punctuale decât pentru transformare profundă. De exemplu, utilizarea este concentrată în analiză de text sau generare de conținut, iar în multe cazuri rămâne la nivel experimental. Mai mult, utilizarea AI este adesea personală (pentru sarcini cotidiene) și mai puțin integrată în procesele de business.
Această observație este importantă pentru România: dacă nici măcar economiile avansate nu au ajuns la maturitate în utilizarea AI, atunci decalajul României devine și mai relevant.
România și mitul „early adopter”
Percepția locală este că România este rapidă în adopția tehnologiei. Avem internet rapid, un sector IT puternic și exemple de succes. Dar datele contrazic această narațiune. România este ultima în UE la competențe digitale, ultima sau printre ultimele la utilizarea AI, printre ultimele la digitalizarea companiilor.
Această discrepanță indică un fenomen important: confundăm existența unui sector IT performant cu nivelul general de digitalizare al societății. România are „insule de excelență” într-un ocean de subdezvoltare digitală.
Sursă Eurostat – cloude computing
AI nu este problema, ci simptomul
Datele din Eurostat și analiza comparativă europeană arată clar că adopția AI nu este un indicator independent, ci rezultatul unui ecosistem.
România nu este doar în urmă, este într-un alt stadiu. Europa avansată discută despre productivitate și automatizare, iar România discută încă despre competențe de bază.
În acest context, discuția despre AI în România riscă să fie prematură dacă nu este însoțită de o investiție masivă în alfabetizare digitală.
Pentru că, în final, AI-ul nu este o tehnologie care compensează lipsa competențelor. Este una care o amplifică.
Articol publicat în ediția print din 7 mai 2026 în suplimentul Tribuna Financiară
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Răzvan NEGRU
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Ce treabă are UE cu Europa? Nici una! E aiurea să se spună ”nivel european’ , mai corect este ”nivel în cadrul UE . UE este o asociație de state care nu are nimic în comun cu valorile europene care sunt valorile creștine.