Record sibian nedoborât din 1934. Un alt tip de poveste vânătorească

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Judeţul Sibiu deţine recordul mondial la vânătoarea de capră neagră. Acesta a stabilit de un vânător sas a cărui familie a trăit pentru câteva generaţii în Sibiu şi a fost proprietara fabricii de ciocolată Cibo din Braşov, naţionalizată de comunişti după al doilea război mondial. Este vorba despre vântătorul Adolf Hesshaimer Junior care a recoltat exemplarul de ţap în octombrie 1934, în Munţii Făgăraş. TRIBUNA vă prezintă tot istoricul acestui record mondial şi după câţi ani a fost omologat la nivel internaţional. Cel mai pasionat vânător care s-a ocupat în detaliu de acest record mondial şi a studiat toate legendele din jurul lui este Tamas Sandor, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.

Experţii au omologat recordul mondial

Sárkány Árpád este expert recunoscut la nivel internaţional în managementul cinegetic şi vânătoare. În plus, este vicepreședinte al Consiliului Internațional pentru Vânătoare și Conservarea Faunei Sălbatice. Este omul care promovează acest record mondial şi duce mai departe istoria vânătorii din România.

„Munţii Făgărașului se află pe harta cinegetică a lumii. Deci, când se vorbește în cercuri de vânători, în cercuri de cunoscători despre capra neagră și despre recordul mondial la capra neagră, toată lumea știe că a fost în județul Sibiu și a fost recoltat în județul Sibiu, respectiv în Munții Făgăraș, care acum sunt cunoscuți în toată lumea și prin prisma recordului mondial la capra neagră. Acest record mondial este înconjurat de foarte multe legende. Legende urbane. S-a spus că, de fapt, este o femelă deosebit de mare, având în vedere că lungimea trofeului e deosebită, și că a fost recoltat de un braconier, care, ulterior, i l-a dăruit lui Adolf Hesshaimer, care este proprietarul acestui trofeu, și că, de fapt, acest trofeu a fost, sunt și niște articole care zic, trucat, că două teci de Capra Neagră au fost unite și de-asta este lungimea asta deosebită. Până de curând, până când cineva, un pasionat de vânătoare, un om dedicat pentru capra neagră, cred că a studiat capra neagră cel mai mult de la noi din țară, în ultimul timp, și tot ce s-a scris despre Capra Neagră, în România, deja este în bagajul lui de cunoștință, un prieten de al nostru, domnul Tamas Sandor, a scris o carte. E adevărata poveste a recordului mondial la Capra Neagră. Domnul Tamas Sandor este de profesie silvicultor, a fost tehnician silvic, după care și-a urmat cariera în Drept, s-a format ca avocat. Și acum, în timpul lui liber, este politician, este preşedintele Consiliului Județean. Și dincolo de pasiune pentru această specie, și respectul deosebit pentru această specie, este un foarte meticulos cercetător a literaturii de specialitate”, afirmă Sárkány Árpád .

Tamas Sandor, expert naţional în ceea ce priveşte existenţa caprei negre în România.

„Literatura austriacă și ungurească, de foarte multe ori, spun că este vorba despre o capră și nu despre un țap, dar este cu siguranță un țap de capră neagră. A fost împușcat de un negustor sas din Brașov, pe nume Adolf Hesshaimer Junior, că au fost și seniori, la 26 octombrie 1934. A fost o zi de vineri și este vorba despre o vânătoare de după-amiază, în munții Făgăraș, pe muchia Gârdomanului, care este la granița dintre județe Brașov și Sibiu. Prima relatare, în revista cinegetică Carpații, a fost în 1935 despre acest eveniment. Ce știm despre vânători, așa cum am rostit, este vorba despre Adolf Hesshaimer. Știm despre familia vânătorului că este o familie de cinci generații de negustori. Ei sunt din Sibiu şi au fost negustori în Sibiu în sec. XVIII. Dar s-au mutat în Brașov în 1843 și, după aceea, au trăit în Sibiu. Cei care nu mai suntem tineri, ne mai amintim de fabrica Cibo, de ciocolata Cibo. Deci fabrica comunistă Cibo a fost naționalizată de la familia Hesshaimer din Brașov, printre alte intreprinderi naționalizate în perioada comunistă. Unde a avut loc vânătoarea memorabilă? Vânătoarea respectivă a fost pe versantul nordic al Munților Făgăraș, peste localitățile Ucea de Jos și Ucea de Sus. Acum și peste orașul Victoria, dar în perioada respectivă încă nu era orașul. Într-o vineri după masă. Cum au coborât din «răutățile» Gârdomanului? Au ajuns undeva unde este acum momentan Poiana Gârdomanului. Era și o casă de vânătoare pe acolo. Probabil în jurul poienii respective a fost vânătoarea. Trofeul prima dată a fost prezentat public la expoziția cinegetică de la Berlin, în noiembrie 1937. Din păcate nu a putut participa tocmai vânătorul la acest eveniment, pentru că a murit după accident celebral în 1 februarie 1937. Însă, la această expoziție, printre primele 10 trofee de capră neagră, 8 au fost din România. Mai ales din Bucegi și Retezat, dar știm din catalogul respectiv că 8 au fost din România. Și desigur, acest trofeu, și de atunci, de peste 91 de ani, reprezintă primul trofeu mondial, pentru că nu a fost niciodată depășit. Și după părerea mea și a specialiștilor, niciodată nu se mai poate depăși, pentru că s-a mai schimbat de atunci și aria, dar și atmosfera, desigur. Câteva date despre trofeul. Uitați dimensiunile și punctajul, 141,1 puncte, cel ce i-a fost acordat atunci. Recordul mondia a fost acordat după 14 ani de dezbateri. Literatura de epocă spune vârsta animalului era de 15-16 ani, dar, până la urmă, s-a stabilit că avea 14 ani. Acum este proprietatea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportiv din România, care are sediul în București și, desigur, trofeul este la sediul principal al Asociației”, susţine Tamas Sandor.

O lucrare dedicată recordului mondial

„Fiindcă cel ce umbla, chiar și o singură oară, pe înalțimi de stanca amețitoare, și vede cum stă capra neagră pe piscul cât un pumn, agățându-se de acesta cu cele patru copite, acela va dori neîncetat să revină acolo și va înfrunta toate pericolele ca să reușească.” (Ziarul „Székely Nemzet”, 1889), aşa relata presa vremii. În fauna Carpaților capra neagră ocupă un loc deosebit. Pentru unii, întâlnirea cu ursul este o experiență de neuitat, ori, toamna, boncănitul cerbilor răsunând în văi, sau o goană de mistreț în zăpadă, efectuată cu succes. Alții mizează în acest sens primăvara pe rotitul cocoșului de munte, sau în august, în zori de zi, pe chemarea minunată a căpriorului. Cei mai mulți vânători sunt însă de acord cu faptul că imaginea caprei negre, în timp ce sare neobosită de pe o stâncă pe alta, apropierea de aceasta prin dibuit, respectiv vânarea ei întrec orice altă senzație de vânătoare montană, relatează Tamas Sandor în cartea sa dedicată recordului mondial la capră neagră. Lucrarea intenționează să ofere o prezentare mai detaliată despre recordul mondial la capră neagră, despre cel care a împuşcat țapul respectiv, cât și despre circumstanțele vânătorii în cauză. Face acest lucru pe de o parte din pricina faptului că, în cazul exemplarului doborât de Adolf Hesshaimer Jr., coarnele acestuia deține de 90 de ani recordul mondial, iar pe de altă parte din cauză că, în ultima vreme, în literatura de specialitate cinegetică găsim descrieri sporadice și inexacte despre țapul de capră neagră menționat, împuşcat în 1934, precum și despre coarnele sale.

Capra neagră din Munţii Făgăraş a atras întotdeauna interesul vânătorilor. Inclusiv pe moştenitorul tronului austro-ungar Rudolf

De-a timpului, fauna cinegetică a Munţilor Făgăraş a reprezentat înttdeauna un punct de atracţie în societatea transilvană. De altfel, Tamas Sandor redă în cartea sa o poveste inedită: „losif ŞULUȚIU-STERCA (1827-1911), vicecomite al comitatului Târnava Mică, director al Băncii Albina din Sibiu, a fost oaspete în 1871 la domeniul din Cărțişoara al contelui TELEKI Samu (1845-1916). Atunci a avut posibilitatea să împuște în Munții Făgăraș prima capră neagră din cariera lui de vânător. Evenimentul este evocat de acesta și în memoriile sale, apărute în 1877. Popularizarea în Transilvania a vânătorii la capră neagră îi datorează mult contelui TELEKI Samu, care l-a invitat la vânătoare în Munții Retezat pe moştenitorul tronului, arhiducele Rudolf (1858-1889), prima oară în 1882. Arhiducele și-a doborât prima capră neagră carpatină în apropierea lacului Zănoaga, la 1 august 1882. La această vânătoare nobiliară, ca și la multe altele, a fost prezent și pictorul transilvănean de origine cehă MELKA Vince, pe numele său original Vincenz Melka (1834-1911), care în secolul al 19-lea – pe lângă imortalizarea memorabilă a unor scene de vânătoare – a reprezentat în mod unic și capra neagră carpatină.

CE ȘTIM DESPRE VÂNĂTOR?

Cel care a împușcat țapul a fost Adolf Hesshaimer Jr. (1893-1937), un negustor sas din Braşov. Membrii familiei Hesshaimer, care aveau ca deviză „Muncă. Loialitate. Sinceritate”, au fost negustori de mărfuri coloniale din Africa şi Asia, timp de cinci generații. Inițial, în secolul al XVIII-lea, și-au desfăşurat activitatea în Sibiu, iar din 1843, în oraşul Braşov. Tânărul Adolf Hesshaimer era licențiat în drept și economie și a jucat un rol de lider în viața comunității săseşti din Braşov și din Țara Bârsei. A fost președintele Camerei de Comerț și Industrie din Braşov. De asemenea, a fost directorul Fabricii de zahăr și de ciocolată Hess, președintele Fabricii de pânză W. Tellmann și Asociații, membru al consiliului de administrație de la Fabrica de ciment Portland și Casa de Economii Generale din Braşov, precum și vicepreședinte al Clubului de Echitație din Braşov. Vânătorul, atunci în vârstă de 42 de ani, se dedica deja de peste douăzeci de ani nobilei sale pasiuni și a împuşcat mai mult de cincisprezece capre negre până în momentul când a atins apogeul succesului său vânătoresc.

Păcat că trofeul nu se află în judeţ

„Cel care vede o dată de aproape Munții Făgăraş, cu formele și frumusețea lor captivante, nu îi va uita niciodată. Pe vârfurile stâncoase de deasupra liniei pădurii, zăpada este adesea prezentă încă în iulie și deja în octombrie. Cel mai înalt și mai unitar lanț muntos este, de asemenea, cel mai înalt punct al Transilvaniei, deoarece pe creasta principală se află șase vârfuri de peste 2500 de metri. Primul dintre acestea este Vârful Moldoveanu, cu înălțimea sa de 2544 de metri. Cunoscând priveliștea impresionantă a acestui masiv muntos, nu este întâmplatoare cealaltă denumire dată Carpaților Meridionali, care sunt numiți și Alpii Transilvaniei. Creasta principală a Munților Făgăraş este linie de demarcație, constituind o graniță naturală între Transilvania și Țara Românească. Pe versantul nordic s-au format creste secundare zimțate, ascuțite și abrupte, care sunt perpendiculare pe creasta principală, și între care se găsesc șei în formă de semicerc”, descrie în lucrarea sa Tamas Sandor.

Calitatea extraordinară a caprelor negre carpatine s-a confirmat la toate expozițiile cinegetice internaționale organizate în ultimii mai bine de 110 ani. Trofeul de vânătoare al lui Adolf Hesshaimer Jr. a fost prezentat public pentru prima oară la Expoziția Cinegetică de la Berlin, în noiembrie 1937, organizată cu participarea a 29 de ţări, unde a primit din partea juriului 141,10 de puncte CIC. Din neferi- cire, la acest eveniment nu a putut fi prezent tocmai vânătorul, care a murit fulgerător, la 1 februarie 1937, la vârsta de 44 de ani. Cu acest punctaj, însă, coarnele excepționale ale splendidului țap de capră neagră carpatină, care se leagă de numele său, ocupă de atunci prima poziție în clasamentul mondial. Un amănunt deloc de neglijat este și acela că la expoziția berlineză menționată, 11 poziții dintre primele 15 de trofee le-au revenit caprelor negre împușcate în Carpații Meridionali. Trofeul țapului de capră neagră doborât de Adolf Hesshaimer Jr. se află în prezent la București, în proprietatea Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România. Vârsta animalului a fost stabilită ca fiind de 14 ani.

Sursa Foto: „Recordul mondial la capră neagră”, Tamas Sandor