Peste 1.800 de firme radiate în Sibiu, în 2025. Avocații avertizează: închiderea pripită poate genera riscuri juridice și pierderi mai mari decât criza

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

1.826 de firme au fost radiate în județul Sibiu, în 2025 – cu 17,88 la sută mai multe decât în anul anterior, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. În 2024, în județ au fost radiate 1.549 de firme.

Creșterea din Sibiu este mult peste media națională. La nivelul întregii țări au fost radiate 83.232 de firme, în 2025, cu 0,27 la sută mai multe decât în 2024. Județul Sibiu se află printre zonele cu cele mai mari majorări procentuale ale numărului de radieri, alături de Ilfov și Bihor.

În decembrie 2025, în Sibiu au fost radiate 236 de firme. La nivel național, în aceeași lună au fost înregistrate 8.426 de radieri, cele mai multe în București, unde 1.293 de firme și-au încetat activitatea. Clujul a înregistrat 473 de radieri în decembrie, iar Ilfov și Constanța câte 357 fiecare. În Iași au fost radiate 323 de firme, iar în Timiș 315.

Pe plan național, cele mai multe radieri din 2025 au fost consemnate în București, unde au fost închise 14.763 de firme, cu 13,72 la sută mai multe decât în 2024. În Cluj au fost radiate 4.244 de firme, în Constanța 3.354, în Bihor 3.330, în Ilfov 3.200, iar în Timiș 3.169. La polul opus s-au aflat județe precum Ialomița, cu 532 de radieri, Călărași cu 569 și Giurgiu cu 658. Creșteri importante ale numărului de radieri au fost raportate în Ilfov, cu 21,77 la sută, și în Bihor, cu 18,76 la sută, cu 17,88 la sută.

Pe domenii de activitate, la nivel național, cele mai multe firme radiate au activat în comerțul cu ridicata și cu amănuntul și în repararea autovehiculelor, unde au fost închise 18.554 de societăți. În agricultură, silvicultură și pescuit au fost radiate 7.596 de firme, în activități profesionale, științifice și tehnice – 6.835, iar în transport și depozitare – 6.782.

Avertismentul avocaților

În spatele acestor cifre, se află mii de antreprenori care au ales să închidă afacerea pe fondul scăderii veniturilor, al blocajelor de cash-flow sau al presiunilor fiscale. De multe ori, fără o analiză juridică prealabilă a alternativelor disponibile. Specialiștii în drept comercial atrag atenția că

radierea nu reprezintă întotdeauna singura soluție și, în numeroase situații, nici cea mai sigură. O decizie luată fără suport juridic poate conduce la pierderi financiare suplimentare, la litigii sau chiar la expunerea personală a administratorilor în fața creditorilor.

„Mulți antreprenori confundă o perioadă dificilă cu sfârșitul afacerii. În realitate, legislația românească oferă mai multe mecanisme prin care activitatea poate fi temporar suspendată sau restructurată, astfel încât compania să aibă timp să se redreseze. Închiderea nu ar trebui să fie primul pas, ci ultimul”, explică Răzvan Popescu, avocat specializat ȋn drept comercial.

Astfel, printr-o Hotărâre a Adunării Generale a Asociaților/ Acționarilor, o societate este liberă să dispună suspendarea temporară a activității pentru un interval de timp ce poate fi folosit în vederea unei negocieri cu creditorii. Prin negocieri, compania poate beneficia de o restructurare a creditelor/ liniilor de credit. Aceeași măsură poate fi dispusă și printr-un plan de reorganizare stabilit în procedura de insolvență.

Ce spune legea despre dizolvarea unei firme

Potrivit art. 227 din Legea societăților nr. 31/1990, dizolvarea unei societăți – finalizată cu lichidarea și radierea sa – poate surveni în mai multe situații. Acestea includ de la expirarea duratei de funcționare sau imposibilitatea realizării obiectului de activitate, până la hotărârea adunării generale, conflicte grave între asociați, faliment ori alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv. În unele cazuri, închiderea devine astfel o obligație legală, nu o opțiune.

Chiar și atunci, modul în care este gestionată procedura face diferența. Dizolvarea și lichidarea presupun pași formali, relații cu creditorii, stingerea obligațiilor fiscale și respectarea unor termene clare. Orice eroare procedurală poate atrage costuri suplimentare sau riscuri juridice pentru fondatori.

„Când există datorii, litigii sau neînțelegeri între asociați, procesul de închidere devine mult mai complex. Un avocat poate evalua riscurile, poate negocia cu creditorii și poate alege cea mai sigură cale juridică, fie că vorbim despre reorganizare, suspendare temporară sau lichidare controlată. Rolul nostru este să protejăm antreprenorul, nu doar să radiem firma”, adaugă avocatul.

Care sunt riscurile

În anumite situații, Legea societăților permite realizarea operațiunii de dizolvare concomitent cu procedura de lichidare. Această abordare nu poate fi folosită decât în măsura în care societatea nu înregistrează datorii către diverși creditori. În practică, însă, au fost semnalate mai multe cazuri în care societăți cu datorii au menționat în mod nereal lipsa acestora și au apelat la procedura dizolvării și lichidării concomitente.

„O astfel de practică este nelegală și poate angaja răspunderea societății pentru toate prejudiciile cauzate, răspundere care poate fi antrenată prin calea procedurală specială a opoziției la dizolvare și lichidare. În măsura în care o astfel de acțiune este admisă, societatea este obligată să repare toate prejudiciile cauzate creditorului care promovează acțiunea”, precizează specialistul.

Alternativele care pot salva o afacere înainte de radiere

În practică, numeroase companii pot evita închiderea definitivă prin soluții precum suspendarea temporară a activității, eșalonarea obligațiilor fiscale, restructurarea datoriilor sau proceduri de reorganizare care permit continuarea businessului sub protecție juridică. Aceste abordări oferă timp pentru atragerea de capital, renegocierea contractelor și adaptarea modelului de business la noile condiții de piață.

În oricare dintre procedurile alese, conducerea societății trebuie să-și bazeze decizia pe o serie de aspecte-cheie, precum:

– situația reală a tuturor activelor și pasivelor societare

– situația tuturor creditorilor societății și impactul demarării de către aceștia a eventualelor proceduri de recuperare a creanțelor, prin litigii comerciale, proceduri de insolvență, executări silite etc.

– situația tuturor debitorilor societății și posibilitatea de recuperare a creanțelor – de exemplu, se va ține cont de starea de insolvabilitate/ insolvență a unora dintre debitori

– posibilitatea de a înstrăina o parte din activele societății pentru stingerea datoriilor către creditori

– posibilitatea de a atrage surse de finanțare interne – din partea unor creditari asociați sau acționari – și/sau externe, prin împrumuturi de la terți, investiții sub formă de majorare de capital social, parteneriate etc.

Apelul la expertiză este necesar

Consultarea unui expert juridic și, în anumite cazuri, a unuia în contabilitate este esențială înainte de a alege oricare dintre procedurile menționate anterior.

„Specialiștii pot realiza o radiografie clară a situației juridice și economice a societății, care poate fi folosită ca punct de fundamentare a deciziei. În lipsa stabilirii cu certitudine a acestei situații, orice demers făcut este lipsit de predictibilitate, fapt care nu ar fi de un real ajutor pentru redresarea situației societății în cauză”, subliniază Răzvan Popescu.

Într-un context economic volatil, specialiștii recomandă ca decizia de închidere să fie luată doar după o analiză juridică și financiară completă. „O firmă nu trebuie închisă din panică. De multe ori, are nevoie doar de o strategie corectă și de timp pentru a o pune în aplicare. Iar atunci când dizolvarea este inevitabilă, aceasta trebuie făcută în mod controlat, astfel încât antreprenorul să iasă din proces în siguranță”, concluzionează avocatul.