Păuca în documente și legende | Trecutul comunei devenită model de eficiență admninistrativă

Fiii și fiicele comunei Păuca, dar și cei care țin la pauceni și îndrăgesc aceste locuri, au fost laolaltă ieri și alaltăieri , la ceas de sărbătoare. Zilele comunei Pauca au strâns mii de oameni, bucuroși să aplaude artiștii invitați, dar, mai cu seama, să fie împreună în satul pe care îl poartă în suflete.

Păuca, Bogatu Român, Broșteni și Presaca scriu istorie, neîntrerupt, dinainte de data oficială, 1309. Spun povești încă din neolitic, toate interesante, de atunci până acum, iar Tribuna prezintă astăzi, o parte dintre ele.
De altfel, Tribuna însoțește prin istorie păucenii din 1886, atunci când pe 12 decembrie, scria pentru prima dată despre ˝ Statistica populaţiunii rurale săsesci în Transilvania˝. 140 de ani mai târziu, în paginile singurului cotidian tipărit din județul Sibiu continuă să apară numele Păuca. Tribuna ajunge și acum, purtat cei doi poștași ai comunei, în casele oamenilor confirmând o relație de durată pe care ziarul o respectă și o prețuiește.

Zilele comunei Păuca au fost încă o dovadă a numărului mare de prieteni pe care comunitatea îi are peste tot în județ și în afara lui. Între ei, președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, deputatul Bogdan Trif, administratorul județului, Adrian Bibu, primari din județul Sibiu și din afara lui, consilieri județeni, cu toții prezenți la Păuca.
˝Este mai mult decât un moment festiv, este ocazia de a ne aminti de cei care au ridicat această comunitate˝, a spus Niculae Dancu, primarul comunei Păuca, ieri, în fața locuitorilor. ˝Respectul pentru trexcut, mândria pentru ce am reușit împreună și încrederea pentru ce putem construi de acum înainte˝- acestea sunt cuvintele cu care și-a încheiat primarul discursul.
˝Românii înțelepți spun că cine se aseamănă se adună˝- a spus Daniela Cîmpean vorbind despre bucuria de a întâni laolaltă comunitatea din satele Păucăi și despre onoarea pe care o are Consiliul Județean de a sprijini Zilele Comunei.

Păuca de astăzi îi poate surprinde pe cei care nu-i cunosc trecutul, omenii și administrația. Deși la capătul județului, este una dintre cele mai bine conectate comune din județ, cu o rețea de drumuri modernizate și cu un șantier în proximitate care va contribui și mai mult la deplasarea în siguranță și cu rapiditate a locuitorilor (DJ 106G Apoldu de Jos-Dealul Bogatului, finanțat de Consiliul Județean Sibiu). Păuca a investit cu ani în urmă în rețele de infrastructură de care alte administrații abia acum se apucă, a inaugurat încă de acum patru ani o școală smart (800 mii euro), s-a îngrijit să aducă gazul încă din anii´90, își produce curent prin panouri fotovoltaice de câțiva ani, a înființat un serviciu social pentru vârstnici de mai bine de 15 ani…
Firește, păucenii știu toate acestea, dar merită să fie cunoscute și de restul sibienilor, mai ales că nu sunt întâmplătoare. Vin din hotărârea oamenilor și priceperea echipei pe care și-au ales-o în fruntea comunei.

Doar trei primari în aproape 60 de ani

Statornicia este o calitate dovedită la Păuca. Aici lucrurile bune nu s-au făcut repede, dar s-au făcut temeinic.
Primăria comunei Păuca a fost condusă din 1969 și până astăzi, deci de 57 de ani, de numai trei oameni: Ioan Natea- până în 1989, Nicolae Pătruțiu- 1990-1992 și Niculae Dancu – din 1992 și până astăzi.
Deși probabil este sătul de această formulă, este imposibil de evitat longevitatea în funcție a lui Niculae Dancu. Ea merită, totuși, câteva explicății.

Primăria comunei Păuca în construcție – arhiva Tribuna 25 iulie 2006.

Actualul primar al comunei Păuca este de meserie tehnician veterinar. A candidat în 1992 și a caștigat CA INDEPENDENT. Atunci, a avut un contracandidat. Acum, la ultimele alegeri, ca și la cele dinaintea lor, nu a avut niciunul! Nimeni din comună nu a considerat că ar putea face mai mult sau mai bine decât Dancu, așa că nimeni altcineva în afară de el nu a candidat. Așa se face că primarul a luat TOATE voturile din urne, fără că măcar unul dintre el să fie anulat!

Trecutul: ˝Se făcea o tină încât trebuia să umbli cu picioroange˝

Tribuna a pierdut în 2024 unul dintre cei mai apreciați ziariști ai săi: N.I.Dobra. Nani, așa cum îl știa toată lumea și cum îl cunoștea și Păuca al cărei fiu era. Nani Dobra se întorcea, uneori, în locurile copilăriei , iar scrierile sale de atunci au astăzi valoare de document fiindcă dovedesc o lume de demult cu greutăți astăzi uitate.
˝ Păuca a mai păstrat puţine lucruri din cele ştiute de mine, firesc, pentru că lumea, chiar dacă-i mai izolată, nu stă în loc. Poate că păucenii au avut mai multă minte decât alţii şi n-au „rotit” primarii după… anotimpuri˝- scria Nani Dobra în Tribuna, acum 20 și ceva de ani.
˝I-am spus unui tânăr că, toamna şi primăvara, se făcea o tină încât trebuia să umbli cu picioroange, şi nu i-a venit să creadă˝- scria Nani Dobra despre Păuca descriind o realitate greu de închipuit acum, când totul e pus la punct.

Arhiva Tribuna 1981

Fiul satului întors arheolog

Trecutul foarte-foarte îndepărtat despre care se vorbește la Păuca este documentat de ani buni, iar munca, probabil, va mai dura. Un fiu al satului Bogatu, ajuns profesor univeristar, prorector al Universității Lucian Blaga, apoi conducător al Centrului de Cercetare a Patrimoniului și Istoriei Socio-Culturale, iar acum este președinte al Comisiei Naționale de Arheologie, a coordonat în fiecare an cercetările de la Biserica Ungurească – așa cum este ea cunoscută- din Păuca. Numele lui este Ioan Marian Țiplic și a semnat împreună cu dr.George Tomegea lucrarea ˝Păuca. Necropola de incinerație (secolele VIII-IX)˝ în care sunt explicate cele 34 de morminte de incinerație descoperite la Păuca. Munca sa și a colegilor săi de la Departamentul de Istorie al ULBS și de la CNM ASTRA, precedată de cea a arheologului Iuliu Paul, în anii ´60 dezvăluie straturile unui tablou fabulos, de la eneolitic, Petrești, Coțofenesti și epoca romană.
La fel de interesant au scris despre Păuca Cecilia Gândilă, Nicolae Damian, dar și mai tânărul arhitect Nicholas CANTONI, într-o lucrare dedicată conacului Bethlen Gábor din satul Presaca. Autorul parcurge anii de demult până recent, când clădirea a devenit proprietatea fondatorilor unei companii care a cucerit lumea internațională a designului, cu galerii în zone exclusiviste din Marea Britanie și Statele Unite ale Americii: Mindthegap.

Alegerile din 1930 și o asemănare cu prezentul

Doctorandă a ULBS la rândul său, Ana-Maria Ungureanu-Ilinca a scris o lucrare deosebită, susținută printr-un grant al (pe atunci) Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Ea se referă la alegerile locale din 1930 și prezintă detalii despre cum a fost la Bogatu Român. Concluzia este că și atunci locuitorii acestor locuri știau ce vor, ba chiar în ciuda eforturilor unora de a-i încurca în exprimarea voinței.
˝Se poate observă că̆, indiferent de cât de multe scrutinuri electorale au fost organizate pe parcursul unui an, alegătorii din Bogatu Român au preferat, în marea lor majoritate, aceleași persoane pentru funcțiile de primar, ajutor de primar, respectiv, casier˝- a scris autoarea în lucrarea sa, după ce a explicat cum forțele guvernamentale au încercat să influențeze procesul electoral prin tot soiul de șicane.

Momentul 1968

Forma actuală de organizare a comunei Păuca datează din anul 1968. Firește, trecutul, ca peste tot, ascunde și alte documente, precum cel încheiat în 1860 între Păuca, Presaca și Bogatul Român pentru constituirea unei ˝comune sătești˝ cu numele Păuca.
În 1968, însă, Consiliul de Miniștri aprobă Hotărârea pentru delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Sibiu. Atunci, Păuca se formează din satele actuale și tot atunci dispar oficial așezări cu un număr de case mai mic de 10, care sunt alipite noilor comune din județ. În cazul Păucăi, din nomenclatoare dispărea Dealul Presacei, iar comunitatea era înglobată comunei. La fel și Bărc și Capu Dealului (care aparțineau de Armeni) erau înglobate Păucăi.
În Tribuna din 8 mai 1968, directorul Direcției Județene de Gospodărie Comunală și Locativă, ing. Alexandru Gheorghiu explica situația de la Păuca în cifre, oferind, astfel, dimensiunea de atunci a comunei:
˝ În noua ei formă şi componenţă administrativ-teritorială, comuna Păuca va avea 4.954 locuitori. De remarcat obiectivitatea manifestată de locuitorii comunei Broşteni, cu o populaţie de 969 locuitori, care s-au declarat de la început de acord cu stabilirea centrului de comună la Păuca˝…
Realitățile, în cifre, s-au schimbat. Nu și cele care fac din comună una dintre cele mai frumoase din județ și din oamenii, unii dintre cei mai gospodari.