De la o vreme, sunt mai atent la prețurile din magazine, mai bine zis la nestăvilitele lor metamorfoze. Constat, periodic, că li se mai adaugă un leu, un leu și ceva, peste noapte, discret. Mă refer la produsele alimentare, cele pentru care plătim din ce în ce mai mult. Am mai vorbit despre saltul lor amețitor, produs în momentul scumpirii carburanților, cu 60% într-un interval scurt. Ei, dar de atunci lucrurile s-au schimbat, benzina și motorina s-au ieftinit, la un moment dat și cu 40 de procente și n-am văzut nicio scădere a prețurilor. 

Zilele trecute am cumpărat niște pământ de grădină. Cu toate că nu avea în el aur sau pietre prețioase, am constatat că prețul lui e aproape dublu în comparație cu anul trecut. M-am uitat în saci, mi-am trecut degetele prin materia neagră, nici vorbă de diamante ori metale de preț. Pământ și atât. Că s-au scumpit carnea de porc, de pui, de miel, să zicem că înțelegem pentru că fermierii plătesc mai mult pentru furaje, motorină și alte cele. Pământul însă e tot pământ. E luat – ce să vezi? – din…pământ. Bun, s-au scumpit carburanții, deci costă mai mult transportul, dar prețul lor e fluctuant, se mai și ieftinesc. Pământul, nu și nu, o ține într-o majorare, de zici că-i te miri ce trufanda. Să zicem că s-a mărit și salariul minim, iar comercianții mai au o cheltuială suplimentară cu angajații. Tot nu se justifică dublarea prețului unui produs care nu necesită un ciclu de producție sofisticat și costisitor. 

Am spus-o și cu alte ocazii, când prețul carburanților, energiei crește, tarifele tuturor produselor explodează. Când benzina și motorina se ieftinesc, prețul produselor anterior scumpite stagnează, în cel mai fericit caz. De ieftiniri nu poate fi vorba, pentru că nu e loc de corectitudine sau onestitate când discutăm despre afaceri. Puterea de cumpărare intră la apă de la o lună la alta, dar guvernanții, parașutați parcă dintr-o altă realitate ne îndeasă pe gât rezultatele unor statistici tâmpite, vrând să ne convingă, că, de fapt, o ducem mai bine. Tu ai același venit, cumperi totul mult mai scump, îți permiți tot mai puține lucruri, dar ei îți spun că nivelul tău de trai crește ca voinicul din poveste. Ori sunt proști, ori te consideră pe tine, destinatarul acestor gogomănii, din cale-afară de prost. Nu că ar fi vreo noutate, dar e o obișnuință deranjantă.