Ochiul şi urechea: "Nu se poate face o diplomaţie bună fără o masă pe măsură"

Cu siguranţă că nu vă este străin numele Charles Maurice de Talleyrand-Perigord, celebru politician şi diplomat francez (1754-1838), "omul tuturor regimurilor", nobil, educat, versatil, inteligent, uns cu toate alifiile, cum se zice pe la noi. Vă ofer câteva din zicerile lui memorabile: "Există ceva mai îngrozitor decât calomnia: adevărul; Vorba a fost dată omului spre a-şi ascunde gândurile; Nicio despărţire nu este mai grea ca despărţirea de putere; Nu te încrede în prime­le avânturi, pentru că sunt aproape întotdeauna cin­stite; Nu se poate face o diplomaţie bună fără o masă pe măsură". De fapt la mâncare doream să ajung, pentru că am dat peste biografia unuia dintre cei mai renumiţi bucătari francezi: Alain Ducasse. Născut într-o familie de ţărani, până la 16 ani lucrând la fermă alături de părinţi, după care a intrat ucenic la un restaurant şi a urmat cursurile şcolii de hotelieri din Bordeaux. Lucrând în mai multe restaurante, pe lângă bucătari de elită, dovedind reale aptitudini, la 24 de ani a ajuns bucătar pe cont propriu, începându-şi o carieră prestigioasă. "Din acel moment – 1984, după ce a fost singurul supravieţuitor dintr-un avion care s-a prăbuşit, suferind 13 operaţii şi neputând să umble timp de patru ani – m-am pus serios pe treabă, devenind creator, un fel de director artistic în gastronomie". El însuşi a devenit profesor pentru alţi tineri care i-au călcat pe urme. Şi-a deschis propriile restaurante, i-a avut la masă pe Macron, Trump, Xi Jimping, Putin. În prezent are un adevărat imperiu, cu restaurante de stele Michelin în New York, Tokyo, Bangkok, Londra, Macao, Monaco. De altfel, printr-un decret al prinţului Albert, din anul 2008 este cetăţean al Principatului Monaco, acolo unde doar somităţile lumii au acces la cetăţenie. Povesteşte: "În 1987, am fost primit în audienţă de prinţul Rainier de Monaco. M-am prezentat cu un dosar de 17 pagini, propunând să iau restaurantul Hotelului de Paris (datând din 1864) şi promiţând că în patru ani îl fac de trei stele Michelin. Am bătut palma şi, în mai puţin de trei ani am adus restaurantul în elită, aşa cum promisesem”. La ora actuală are 34 de restau­rante şi 9 baruri în şapte ţări, 2.000 de angajaţi, 20 de stele Michelin, trei şcoli de formare a bucătarilor, o avere estimată la 10 milioane de dolari". Bucătăria – susţine Alain Ducasse – seamănă cu persoana care o creează, o reinventează, o înfrumuseţează de-a lungul timpului şi de-a lungul anotimpurilor, care pune în ea tot ce e mai bun". De altfel, de-a lungul anilor, a publicat 11 cărţi în ciclul "Grand livre de cuisine", împărtăşind celor interesaţi din experienţa lui. Adaptându-se vremurilor, a deschis câteva localuri vegane: "Nu-i nevoie să consumaţi proteine animale, fiindcă există proteine şi în legume. Limitând consumul de carne, facem bine planetei şi sănătăţii noastre."

Dacă luăm de bune spusele din revista "Forbes", Alain Ducasse este printre primele 100 de personali­tăţi cele mai influente din lume.

Voi încheia cu alte câteva panseuri, de astă dată pe teme de gastronomie: "În vin există înţelepciune, în bere există putere, în apă există bacterii (Benjamin Franklin); Secretul succesului în viaţă este să mănânci ceea ce îţi place şi să laşi mâncarea să lupte înăuntru (Mark Twain); Vinul este poezie îmbuteliată (Robert Louis Stevenson); Tăcerea este sunetul unei mese bune (Jamie Oliver)".