Ochiul şi urechea: "Dacă bei ţuică de prună, orice babă-ţi pare bună"

De când există naţia asta a noastră, mâncarea a fost fudulie, băutura fiind temelie. O dovedesc numeroasele pro­verbe, zicători şi vorbe de duh cu care ne mândrim în lipsa altor virtuţi. Anton Pann s-a străduit să adune în volumul "Povestea vorbii" panseurile şi cugetările de sorginte popu­lară, dar nu cred că le-a dibuit pe toate. Oricum, cartea este o enciclopedie de înţelepciune populară românească. Iar, apropo de ce ziceam mai sus, despre mâncare sunt puţine maxime, în schimb abundă cele despre băutură şi beţie: "Pântecele omului n-are fe­reas­tră ca să i se vază ce-a mâncat; Pâine cu sare e gata mâncarea; Dintr-o ridiche, patru feluri de mâncare se face; Bea, pipota îşi îneacă, altul ca să nu-l întreacă; Ce
e-n inima treazului, este în gura beatului; Beţivul când este beat, îi pare că-i împărat; Vinul e pentru noi, nu e pentru boi; Vinul e toiagul bătrâneţelor şi nebunia tinereţelor; Cu vinul şi cu somnul uită grijile omul; Vinul bun şi nevasta frumoasă sunt două otrăvi dulci la om; Picioarele nu-l mai ţin şi el strigă: Adu vin! "Organizaţia Mondială a Sănătăţii a întocmit un clasament privind consu­mul de alcool, în litri, pe cap de locuitor, pe an: Belarus, Republica Moldova, Lituania, Rusia, România, Ucraina, Un­garia, Cehia, Slovacia, Serbia, Polonia… Măcar undeva sun­tem şi noi în top! n Aţi auzit de Nicolae Stoica de Haţeg (1751-1833), istoric şi cro­nicar bănăţean? Este o persona­litate omagiată în Banat, o stradă din Timişoara îi poartă numele, iar Liceul Tehnologic din Mehadia (unde s-a născut protopopul istoric şi cronicar) îi poartă, de asemenea, nu­mele. Mie mi-a plăcut ce-a scris la împlinirea a 76 de ani: "Mie 76 de ani trecură, fără ochiu­lari şi mai am oase-n gură." A mai trăit mult şi bine până la 82 de ani, dar nu ştiu dacă tot "fără ochiulari" şi "cu oase-n gură"! n Un autentic analist politic-nu ca analfabeţii pe care-i cultivă cu obstinaţie televiziunile noastre-a zis o vorbă adevărată: "Democraţia e o fată bună, dar ca să nu te înşele trebuie să faci zilnic dragoste cu ea". (Iar când nu mai poţi, laşi pe altul! Şi, uite-aşa, din fată bună, democraţia devine curvă…) n Kenan Malik (n. 1960), publicist britanic de origine indiană, a remarcat ce nu vor să recunoască politi­cienii noştri şi slugile lor plătite: "În 20 de ani de la apărarea libertăţii de expresie am trecut la cenzura preventivă." Parcă, pe vremea dictaturii nu aveam atâtea legi, ordonanţe, hotă­râri de guvern care să ne interzică una şi alta şi nici atâtea "organe" coercitive. (Abia de când construim capitalismul am simţit şi eu "gustul" gazelor lacrimogene.) n O doamnă respectabilă şi respectată (1885-1961), prima româncă având un doctorat în filozofie şi titlul de profesor universitar, ostracizată în timpul stalinis­mului din România, constata cu amărăciune: "Suntem o ţară de pungaşi." Aşa am fost, aşa am rămas, fiindcă genele se transmit din generaţie în gene­raţie, indiferent de regi­murile politice. Poate că de aceea am supravieţuit la această răscruce de vânturi şi de interese.