În Sibiu, doar cinci străzi poartă numele de femei: Ecaterina Varga (1802-1852, lider al revoltei minerilor transilvăneni din Munții Apuseni), Ecaterina Teodoroiu (1894-1917, eroină în Primul Război Mondial), Ana Ipătescu (1805-1875, eroină pașoptistă), Doamna Elena Cuza (1825-1909, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza) și Ioana Cantacuzino (1895-1951 prima femeie din România care a obținut brevetul de pilot). În schimb, după bărbați sunt denumite 236 de străzi, spune sociologul Mihai S. Rusu pentru Tribuna.
Analiza denumirilor stradale din Sibiu arată o scădere dramatică a străzilor eponime dedicate femeilor în ultimii 145 de ani. În 1875, aproximativ 14,3 la sută dintre străzi purtau nume feminine, însă acest procent a scăzut constant de-a lungul timpului. În 1921, femeile reprezentau 9,2 la sută din eponime, în 1934 – 6,5 la sută, iar în 1948 – 6,8 la sută. Trendul descendent continuă: în 1980, doar 3,8 la sută dintre străzi aveau nume de femei, în 1993 – 2,3 la sută, iar în 2020 prezența feminină în nomenclatorul sibian a ajuns la un minim de 1,7 la sută.
În paralel, bărbații domină categoric nomenclatorul: în 2020, 98,3 la sută dintre străzi sunt dedicate lor – o discrepanță uriașă între genuri în spațiul public urban al Sibiului.
Singura perioadă în care această tendință a fost parțial inversată a fost în timpul Republicii Populare Române, când autoritățile comuniste au atribuit mai multe străzi numele unor femei, în baza ideologiei egalitariste. Acestea erau fie militante comuniste române decedate în detenție sau război (Elena Pavel, Lili Paneth Gottlieb, Haia Lifșiț, Susana Pârvulescu, Olga Bancic), fie personalități internaționale, precum Dolores Ibárruri, Rosa Luxemburg și Clara Zetkin, sau eroine militare istorice (Ana Ipătescu, Ecaterina Varga, Ecaterina Teodoroiu).
Tot sociologul Mihai S. Rusu spune că în România, marginalizarea femeilor în nomenclatorul stradal și în memoria publică a început să se accentueze încă din perioada comunistă. Fenomenul este strâns legat de căderea în dizgrație a Anei Pauker – lideră politică de prim rang -, care a fost înlăturată din structurile de conducere ale partidului în 1952, arestată în 1953 și exclusă din partid în 1954.
Această eliminare a avut ecouri directe în spațiul public și cultural. Din 1952, muzeul dedicat istoriei partidului comunist a eliminat replica celulei Anei Pauker, iar în 1954 curatori ai instituției – redenumită între timp Muzeul Lenin-Stalin – au refuzat să organizeze evenimente în memoria Olgăi Bancic, activista antifascistă executată de Gestapo cu zece ani înainte. Într-un referat al muzeografilor, se recomanda ca comemorarea să fie limitată la o „ședință într-o întreprindere sau instituție”, minimizând astfel vizibilitatea femeilor în discursul memorial oficial.
Procesul de (re)masculinizare a toponimiei și memorialisticii urbane a fost direct legat de controlul politic și ideologic, și a reflectat o marginalizare sistematică a prezenței feminine în spațiul public.
În Sibiu, din cele 14 străzi denumite după femei, doar cinci au supraviețuit pe toată perioada regimului comunist. Dintre acestea, doar două mai există și astăzi: Str. Ana Ipătescu și Str. Ecaterina Varga. Celelalte trei – Str. Elena Pavel, Str. Nadeja Krupskaia, Str. Lilli Paneth Gottlieb –- au fost redenumite imediat după 1989, iar acum se numesc Str. Argintarilor, Str. Doamna Elena Cuza, respectiv Str. Lucian Blaga.
Situația în celelalte orașe din țară
Un fapt cât 1.000 de cuvinte. Dacă ar fi să ne uităm peste gard, vedem că în București, de exemplu, doar 96 dintre cele 1.583 de străzi poartă nume de femei (6,1 la sută). Situația este similară și în alte orașe: la Brașov, doar trei la sută dintre străzi au nume feminine, la Constanța 3,7 la sută, iar la Cluj-Napoca 3,5 la sută. Cele mai ridicate procente se înregistrează la Craiova (8,6 la sută) și Iași (6,4 la sută). În majoritatea orașelor, bărbații domină clar nomenclatoarele stradale, cu procente ce depășesc 90 la sută din totalul eponimelor, ceea ce indică o subreprezentare semnificativă a prezenței feminine în spațiul public urban.
Datele din raportul realizat de sociologul Mihai Rusu (2020) arată o diferență semnificativă între numărul de femei și bărbați care dau numele străzilor din marile orașe europene. În toate cazurile analizate, bărbații domină clar nomenclatoarele stradale.
Același raport arată că, în România, la nivelul nomenclatorului stradal urban național, din cele aproape 16.000 de străzi eponime, puțin peste 600 poartă numele unor femei. Prezența feminină în totalul denumirilor stradale urbane este de doar patru la sută, un procent mai mic decât în Spania (12,1 la sută), Franța (șase la sută) sau Italia (6,6 la sută), țări pentru care există date comparative. Analizate individual, marile orașe românești se situează, de regulă, semnificativ sub media observată în marile metropole europene.
Ce cred sibienii
Sociologul Mihai S. Rusu a realizat o analiză în rândul locuitorilor din Sibiu, ca să afle ce părere au despre posibilitatea ca autoritățile să redenumească unele străzi dedicate bărbaților în numele femeilor. Rezultatele sondajului au arătat o distribuție trimodală: 35,8 la sută dintre respondenți s-au poziționat „nici dezacord, nici acord”, 24,9 la sută au fost „de acord total”, iar 18,95 la sută au fost „în dezacord total”. Analiza relevă că, deși locuitorii iau act de dezechilibrul extrem în privința reprezentării femeilor în spațiul public, opiniile rămân polarizate când vine vorba de acțiuni concrete pentru corectarea acestei situații.
Sibiul a ratat până acum șansa de a fi cu un pas înaintea vremurilor
De-a lungul timpului, A.L.E.G (Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen) a atras atenția asupra acestui dezechilibru și a venit cu diverse propuneri în redenumirea străzilor:
„Am propus și alternative care nu presupun neapărat schimbări de buletin pentru cetățeni – memoria orașului nu înseamnă doar nume de străzi, ci și de piațete, parcuri sau clădiri. De asemenea, am propus actualizarea regulilor după care se acordă aceste denumiri în administrație, pentru mai multă echitate pe termen lung.
Sibiul a ratat până acum șansa de a fi cu un pas înaintea vremurilor în ceea ce privește recunoașterea publică a contribuțiilor femeilor la viața și istoria cetății. Este cu atât mai regretabil când chiar lideri femei ratează ocazia de a face mai multă lumină pe această temă. Uneori, nu acționează tocmai din teama că ar putea fi considerate prea de partea femeilor sau judecate că urmăresc propria imagine. Dar nu este așa: doamna primar ar putea face dreptate istorică pentru multe înaintașe și pentru femeile care vor veni de acum înainte. Tot mai multe fete și femei se implică în schimbare socială, științe, afaceri și arte – ar fi păcat să rămână invizibile pentru memoria toponimică a orașului”, transmit reprezentanții A.L.E.G.
În 2022, A.L.E.G. a trimis o scrisoare către primărie. „Din păcate, nu s-a întâmplat nimic. Am revenit ulterior și am solicitat o audiență, ca să explicăm mai în detaliu, dar fără rezultat”, precizează Camelia Proca, fondatoarea Asociației A.L.E.G.
Nume inspirate din faună și metale
După 1989, denumirile străzilor din Sibiu au urmat mai multe categorii: cele inspirate din faună și floră reprezintă 17,5 la sută (25 străzi), metalele 14,7 la sută (21 străzi), iar denumirile de orașe 19,6 la sută (28 străzi). Militarii domină cu 21,7 la sută (31 străzi), urmați de teologi, istorici și scriitori, cu 8,4 la sută (12 străzi) și de pictori cu 7,7 la sută (11 străzi). Alte denumiri reprezintă 9,1 la sută (13 străzi), iar aviatorii doar 1,4 la sută (două străzi). În total, au fost înregistrate 143 de denumiri.
Marius MUNTEANU GHIUR
Adrian POPESCU
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
O alta feminista – creste o pisica .