📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a sărbătorit zilele trecute 27 de ani de activitate în actuala structură, ocazie cu care a readus în atenția publică importanța respectării legislației în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă. Dincolo de declarații, însă, cifrele fac cea mai bună demonstrație cu privire la însemnătatea instituției în cotidianul sibian.
Evenimente la locul de muncă: 44% creștere
Tribuna a solicitat, profitând de aniversare, informații cu privire la numărul de evenimente petrecute la locul de muncă în județul Sibiu, iar datele confirmă creșterea acestora. Numărul evenimentelor (accidente, incidente și alte situații cercetate de ITM) a crescut cu aproape 44% în județul Sibiu, în ultimii cinci ani. De la 318 cazuri înregistrate în 2021, s-a ajuns la 457 în 2025, arată datele transmise de Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu, la solicitarea Tribuna. Asta ar însemna o medie de peste un eveniment pe zi de-a lungul unui an, ba chiar aproape două pe zi lucrătoare.
Industria auto, construcțiile și transporturile se află constant în topul domeniilor cu cele mai multe accidente, iar angajații de peste 50 de ani sunt categoria cea mai afectată.
Dacă în 2021 au fost înregistrate 318 evenimente, numărul acestora a ajuns la 457 în 2025, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. În același timp, numărul accidentelor soldate cu incapacitate temporară de muncă a crescut de la 133 la 166 în ultimii ani.
În ciuda creșterii numărului total de evenimente, datele indică o scădere a accidentelor mortale. În 2021, Inspectoratul Muncii a avizat șase accidente mortale, iar în 2022 au fost înregistrate șapte. Numărul acestora a scăzut la trei în 2023, a crescut la șase în 2024, iar în 2025 a revenit la trei cazuri.
Domeniile cu cele mai multe evenimente și vârstele angajaților
Cele mai multe accidente de muncă din perioada analizată au fost înregistrate în industria auto. Fabricarea autovehiculelor, remorcilor și semiremorcilor a cumulat 91 de accidente. Urmează sectorul construcțiilor de clădiri, cu 77 de cazuri, și transporturile terestre și prin conducte, cu 62 de accidente. Un număr ridicat de accidente a fost raportat și în domeniul fabricării echipamentelor electrice, unde au fost înregistrate 35 de cazuri. Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal se află, de asemenea, printre sectoarele cu un nivel ridicat al accidentelor de muncă. Potrivit ITM Sibiu, aceleași domenii s-au aflat constant în top în fiecare dintre cei cinci ani analizați.
Datele privind vârsta victimelor arată că cele mai multe accidente de muncă au fost înregistrate în rândul persoanelor de peste 50 de ani, cu 221 de cazuri. Urmează angajații cu vârste între 40 și 49 de ani, cu 156 de accidente, și cei din categoria 30–39 de ani, cu 129 de cazuri. În rândul angajaților cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani au fost raportate 92 de accidente, iar cele mai puține cazuri, respectiv 17, au fost înregistrate la persoanele cu vârsta de până la 19 ani.
Principalele cauze
Printre cele mai frecvente cauze ale accidentelor se numără efectuarea necorespunzătoare a unor manevre, poziționări sau operațiuni de fixare, dar și căderile provocate de alunecare, împiedicare ori pierderea echilibrului. ITM Sibiu menționează și căderile de la înălțime, neefectuarea la timp a operațiunilor necesare pentru siguranța muncii și neutilizarea echipamentelor sau a dispozitivelor de protecție.
Printre meseriile cele mai expuse se află montatorii de subansamble, muncitorii necalificați care lucrează la asamblarea și montarea pieselor, operatorii de mașini-unelte, șoferii de autocamioane și de vehicule de mare tonaj, muncitorii necalificați din construcții și lăcătușii mecanici.
Gradul de siguranță la locul de muncă este evaluat inclusiv prin numărul și gravitatea accidentelor produse, zilele de concediu medical generate de acestea și riscul apariției unor incidente grave. Potrivit legislației, un accident de muncă este o vătămare produsă în timpul desfășurării activității profesionale, care duce la cel puțin trei zile consecutive de concediu medical, la pierderea totală sau parțială a capacității de muncă ori la deces. Incapacitatea temporară de muncă trebuie confirmată medical și presupune că angajatul nu își poate desfășura activitatea pentru o anumită perioadă, urmând să își recapete capacitatea de muncă.
„Pe lângă obligațiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite, astfel încât, prin acțiunile sau omisiunile sale, să nu se expună pericolului de accidentare sau îmbolnăvire profesională și să nu pună în pericol alte persoane. Angajații trebuie să utilizeze corect utilajele, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport și celelalte mijloace de producție, să folosească echipamentul individual de protecție și să nu dezactiveze sau să modifice dispozitivele de securitate. Totodată, orice situație considerată un pericol pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor trebuie comunicată imediat angajatorului sau persoanelor responsabile”, au transmis reprezentanții ITM Sibiu.
Situația în țară
La nivel național, statisticile arată o evoluție pozitivă. Potrivit Ministerului Muncii, în 2025 au fost înregistrate 5.323 de accidente de muncă, cu 11,4% mai puține decât în anul precedent. Totodată, numărul accidentelor mortale a scăzut la 96, cu aproape 48% față de 2024. Cele mai multe accidente s-au produs în comerțul cu amănuntul, iar cele mai multe decese au fost înregistrate în industria alimentară și în construcții.
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Mihai POPA
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Am lucrat și eu împreună cu alți 11 cetățeni ai Republicii Uzbekistan pe același șantier și pentru aceeași firmă subcontractoare.
Timp de aproape trei luni am muncit în condiții foarte grele: fără echipamente de protecție suficiente, am locuit într-o clădire abandonată, iar salariile nu ne-au fost plătite.
Când am cerut plata a aproximativ două luni de salarii restante, în loc să ni se facă dreptate, au fost chemate poliția și autoritățile de imigrare. Am fost îndepărtați fără să ne primim salariile, iar unii dintre colegii noștri au rămas fără bani, au dormit câteva zile pe stradă și au fost nevoiți să ceară ajutor familiilor din Uzbekistan pentru a se putea întoarce acasă.
Am sesizat oficial ITM București încă din acea perioadă, iar în prezent există proceduri judiciare și investigații în România privind faptele pe care le-am reclamat.
Nu spun că acest accident s-a produs din aceleași motive, deoarece acest lucru trebuie stabilit de autorități. Dar sper ca toate condițiile de muncă existente pe acest șantier să fie verificate cu maximă seriozitate, pentru ca astfel de tragedii să nu se mai repete.