📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Atacul informatic care a afectat, acum mai bine de două săptămâni, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a readus în atenție gradul de securitate al sistemelor informatice de care instituțiile publice din România sunt responsabile. Cu ajutorul unui sistem bazat pe inteligența artificală, Mircea Șerdin, un specialist român în securitate cibernetică a analizat aproape 2.500 de site-uri ale administrației publice, printre care și 61 pagini web ale instituțiilor din județul Sibiu. Rezultatele studiului arată diferențe importante între administrațiile locale din județul nostru: în timp ce unele instituții au obținut note apropiate de 9, două primării au fost evaluate atât de slab încât identitatea lor a fost ascunsă temporar, pentru a nu le vulnerabiliza.
Dacă în urmă cu 15 sau 20 de ani un atac asupra unui server afecta, cel mult, activitatea internă a unei instituții, astăzi efectele se propagă instant și pot bloca activitatea mai multor instituții. Criza de la ANCPI ne arată că o bază de date vulnerabilă poate produce efecte în lanț asupra unor servicii esențiale folosite zilnic de cetățeni, notari, dezvoltatori imobiliari, bănci și autorități publice. Tranzacții de zeci de milioane de euro sunt blocate de 18 zile, iar eliberarea unor documente de care depind persoane fizice și companii este imposibilă în lipsa acestei baze de date. Mai mult, în continuare, sistemul e-Terra nu are un termen clar de repunere în funcțiune, iar restaurarea serviciilor se va face etapizat, după verificări de securitate și migrarea aplicațiilor în Cloudul Guvernamental.
În acest context, o întrebare devine firească și pentru restul instituțiilor administrative locale: cât de pregătite sunt celalalte instituții publice din județul Sibiu pentru a face față unui incident similar?
Cel mai concret răspuns vine din Barometrul Digital, un studiu independent recent, care a evaluat aproape 2.500 de instituții publice din România prin intermediul unor indicatori tehnici, ce țin de securitatea infrastructurii digitale. Rezultatul plasează județul Sibiu pe locul 23 la nivel național, cu o medie de 7,1, foarte apropiată de media națională, de 7,09.
Cum stă Sibiul: de la 8,5 la 2
Concret, în județul Sibiu, Barometrul Digital a evaluat 61 de pagini web ale unor instituții și autorități publice, iar rezultatele arată că, deși majoritatea se situează în jurul mediei naționale, există diferențe importante între administrațiile locale din județ. Cea mai mare notă din județ a fost obținută de site-ul Primăriei comunei Porumbacu de Jos, care a primit 8,5 puncte, unul dintre cele mai bune rezultate din întreaga țară pentru o administrație locală.
Pe locul secund se află compania Romgaz, cu 8,1 puncte din 10 posibile, urmat de Primăria Șura Mare, evaluată cu 7,6. Primăriile din Bârghiș, Cisnădie și Tălmaciu au primit câte 7,5, în timp ce Primăria Municipiului Sibiu a fost evaluată cu 7,4 puncte. Deși scorul municipiului este ușor peste media națională, acesta nu îl plasează în fruntea clasamentului județean. Același punctaj l-au mai obținut administrațiile din Avrig, Boița, Cristian, Dumbrăveni, Nocrich, Săliște și Șura Mică.
Totodată, website-ul Consiliului Județean Sibiu a obținut în urma evaluării de securitate cibernetică un punctaj de 6,8, situându-se astfel sub scorul Primăriei Sibiu (7,4), dar și sub media județeană și cea națională. În aceeași zonă a clasamentului se regăsesc și primăriile din Copșa Mică (7,3), Șelimbăr (7,2), Sadu (7,2), Târnava (7,2), Șeica Mică (7,2), Bârghiș (7,1), Loamneș (7,1), Orlat (7,1), Dumbrăveni (7,0), Arpașu de Jos (7,0), Agnita (6,9), Avrig (6,9), Biertan (6,9), Cârțișoara (6,9), Brateiu (6,8) și Gura Râului (6,8), ceea ce sugerează un nivel relativ apropiat al măsurilor de securitate implementate la nivelul administrațiilor locale.
Pe de altă parte, la celălalt capăt al clasamentului apar însă două situații neobișnuite. Două primării din județ au fost evaluate cu note de 4, respectiv 2, însă numele acestora nu sunt făcute publice, deoarece vulnerabilitățile descoperite în urma auditului independent sunt critice. Decizia aparține autorului proiectului și este una deliberată, astfel încat secritatea datelor găzduite de acele site-uri ale primăriilor sibiene să nu fie vulnerabilizate în fața atacatorilor cibernetici. În plus, autorul studiului, Mircea Șerdin, a ales să le ofere acelor instituții raportul tehnic complet, alături de soluțiile tehnice care trebuiesc implementate astfel încat respectivele site-uri să poată remedia problemele înainte ca eventualele informații sensibile să fie corupte.
O problemă care nu se oprește la Sibiu
Privite în contextul imaginii de ansamblu pe care o conturează Barometrul Digital, rezultatele obținute de site-urile web ale instituțiilor sibiene plasează județul într-o zonă de mijloc a clasamentului național. Cu o medie apropiată de cea a întregii țări, Sibiul nu se numără nici printre administrațiile cu cele mai mari probleme de securitate cibernetică, dar nici printre cele care pot spune că și-au securizat infrastructura digitală la cele mai înalte standarde. Diferențele dintre instituții arată însă că există bune practici care pot fi replicate și, în același timp, vulnerabilități care trebuie remediate înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori.
La nivel național, raportul citat arată că 61,4% dintre site-uri nu folosesc politici moderne de securitate web. Totodată, aproape jumătate dintre instituțiile analizate (49,3%) nu au implementat standardul DMARC – un mecanism care reduce posibilitatea ca cineva să trimită mesaje ce par expediate chiar de pe adresa oficială a unei instituții – iar 94,4% nu sunt protejate de un Web Application Firewall – un sistem care identifică și să blochează automat cea mai mare parte a atacurilor informatice obișnuite, înainte ca acestea să ajungă la aplicația propriu-zisă.
De asemenea, analiza expertului independent a identificat 502 instituții publice care expun servicii accesibile direct din internet. Dintre acestea, 117 lasă vizibile servicii considerate critice, precum baze de date sau sisteme de acces la distanță. Alte 158 de instituții utilizează infrastructură care rulează pe versiuni cu vulnerabilități cunoscute și documentate public.
Poate cea mai surprinzătoare concluzie este că 13 site-uri ale unor instituții publice din România funcționează și astîăzi fără HTTPS, un protocol care criptează datele transmise între utilizator și site. Astăzix, această tehnologie este considerată standardul minim pentru orice pagină de internet care colectează informații de la utilizatori, iar alte șase site-uri folosesc certificate digitale expirate.
Un semnal de alarmă, nu un verdict
Mircea Șerdin, autorul Barometrului Digital subliniază că rezultatele studiului nu trebuie interpretate ca o listă a instituțiilor care vor deveni victime ale unor atacuri informatice, ci ca o radiografie a nivelului de „igienă digitală” din administrația publică. Scorurile reflectă respectarea unor bune practici și identifică puncte care pot fi îmbunătățite, nu vulnerabilități exploatate deja.
În acest context, atacul cibernetic care a afectat ANCPI oferă o lecție importantă și pentru administrațiile locale. Digitalizarea nu mai înseamnă doar mutarea serviciilor publice în mediul online, ci și responsabilitatea de a le proteja. Atunci când infrastructura informatică este compromisă, consecințele nu se opresc la serverele unei instituții, ci ajung să afecteze cetățenii, companiile și funcționarea unor servicii esențiale.
Pentru județul Sibiu, rezultatele Barometrului Digital arată că există administrații care au făcut pași importanți în direcția securizării infrastructurii digitale, dar și instituții care mai au de recuperat. Iar într-o perioadă în care atacurile informatice asupra instituțiilor publice devin tot mai sofisticate și mai frecvente, investițiile în securitate cibernetică nu mai reprezintă doar o problemă tehnică, ci o condiție esențială pentru funcționarea administrației și pentru încrederea cetățenilor în serviciile publice.
Irina VINCZE
b.o.n.
b.o.n.
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin PAL