Foto: Arhiva Tribuna
Duminică, începând cu ora 07.00, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați la urne pentru a alege componența viitorului parlament. Moldovenii votează pentru viitorul parcurs al țării, iar Președintele Maia Sandu atrage atenţia că „Suveranitatea, independența, integritatea și viitorul nostru european sunt în pericol”, subliniind că, dacă Rusia ar ajunge să controleze țara, „toți moldovenii vor avea de suferit, indiferent cu cine au votat”.
La Sibiu învață peste 100 studenți moldoveni, care au la dispoziție o secție de vot la Școala „Regina Maria”, pentru a-și alege parlamentarii. Tribuna a stat de vorbă cu câțiva dintre aceștia pentru a vedea dacă o să meargă la vot, cu ce gânduri și cât de mult i-a influențat propaganda Kremlinului din ultima vreme.
„Sigur! Voi merge la vot cu gândul de a sprijini stabilitatea, democrația și libertatea”, spune Xenia Mihailova, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane, anul 2.
„Sigur că voi merge la vot, cu speranța consolidării bunăstării țării mele”, declară Olga State, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane.
“Desigur că voi merge la vot, este datoria mea de un cetățean conștient. Însă cred că pentru mine vor fi cele mai îngrijorătoare alegeri din viața mea, pentru că se va face o alegere crusială pentru viitorul Republicii Moldova.” spune Severian Găvoază, student la Facultatea de Științe Socio-Umane.
Cum văd însă studenții moldoveni din Sibiu ingerința Rusiei în aceste alegeri, o temă mult discutată atât intern, cât și pe plan internațional. Implicarea este evidentă, însă nu există o teamă majoră de invazie directă la nivelul societății moldovene, spun ei.
„În cercul familiei și prietenilor mei domină mai mult neliniște decât entuziasm, dar și dorința de a vedea o schimbare reală. Implicarea Rusiei în alegerile parlamentare se simte prin campanii de dezinformare și prin sprijin indirect al partidelor pro-Kremlin, vizibil atât online, cât și prin unele posturi media locale. Nu există teamă majoră de o invazie directă, însă mulți se tem de metode hibride, cum ar fi destabilizarea politică și presiuni economice”, explică Xenia Mihailova, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane.
„Părerile sunt împărțite, pentru că suntem, în primul rând, generații diferite și cu gândirea conform sistemului politico-economic în care am crescut/dezvoltat. Din câte cunosc eu, nu există temeri la momentul actual. Curios ar fi cum ar putea pătrunde forțele ruse în Republica Moldova (terestru sau aerian …), în contextul în care Ucraina prezintă încă un impediment geopolitic, precum și România, care este stat membru NATO”, spune Olga State, studentă la
Facultatea de Științe Socio-Umane.
„Pe mine personal propaganda rusească mă ocolește pe rețelele de socializare, și chiar nu am văzut nici o astfel de reclamă, dar dacă îmi apare pe dau un raport că este dezinformare, posibil acesta e motivul. Dar simt că în Moldova, oameni care au o câtuși de puțină simpatie sau nostalgie pentru lumea rusă cunosc foarte binele tezisurile propagandei rusești precum că Ucraina e vinovată de război; Maia Sandu ne bagă în război dacă câștigă; Republica Moldova nu este o democrați (precum susține Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe) și multe altele.” este de părere Severian Găvoază, student la Facultatea de Științe Socio-Umane.
Alegerile de duminică sunt unele cruciale, pentru că vor da și direcția în care Republica Moldova va merge în următorii ani. Partidele pro-Kremlin doresc și ele să atragă cât mai multe voturi, în timp ce politicienii care au menținut până acum parcursul european atrag atenția asupra riscurilor create de o eventuală apropiere de Rusia.
„Dacă parcursul european ar fi întrerupt, Republica Moldova riscă să rămână blocată între crize economice și dependență energetică, pierzând șansa modernizării. Dezinformările rusești se simt constant, mai ales online, de la știri false despre mobilizarea cetățenilor pentru război până la manipulări economice. Afirmația despre NATO a fost mai mult ridiculizată decât crezută. Personal o văd ca propagandă menită să creeze frică.”, explică Xenia Mihailova, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane.
“Cercul meu apropiat este destul de îngrijorat, noi ne dorim un viitor european, și suntem conștienți că o parte din societate moldovenească nu vrea asta, o parte suștin partide preudoeuropeni fondate de foști pro ruși înrăiți, iar o altă parte pur și simplu își vând votul. O ocupație directă la momentul de față nu este posibilă datorită Ucrainei, dar temeri că vom deveni o marionetă a Kremlinului cum este Belarusul, da, există.” arată Severian Găvoază, student la Facultatea de Științe Socio-Umane.
„În Republica Moldova există peste 20 de partide politice care candidează la aceste alegeri parlamentare. Pe lângă partidele declarate deschis pro-europene, există și celelalte platforme al căror program electoral se formulează încă după nostalgia sovietică, aducând în vizor o serie de slogane și afirmații care contravin în totalitate parcursului european al statului. Cel mai mare pericol pentru Republica Moldova ar fi izolarea politică, dar și cea economică, întrucât în ultimii ani s-a observat o implicare mai accentuată a Republicii Moldova în afacerile europene. Ca și în orice societate, există grupuri de cetățeni care sunt mult mai vulnerabili la știri/informații false cu scop de propagandă. Bineînțeles că cei care sunt mai predispuși să creadă în aceste tipuri de informații vor crea panică pe loc gol”, spune Olga State, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane.
Și totuși, moldovenii din Sibiu merg, duminică, la vot cu inima strânsă şi vigilenţă dar, poate cel mai important, plini de speranţă.
„În aceste zile premergătoare votului simt un amestec de speranță și emoție, dar și vigilență. Fiecare vot contează pentru viitorul democratic al țării”, explică Xenia Mihailova, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane.
„Cred că totul se va aranja cum trebuie până la urmă. Instabilitatea politică nu e de durată, cunoaștem multe exemple în istorie care ne confirmă acest lucru. Sper ca cetățenii să iasă la vot și, astfel, să voteze conștient”, spune Olga State, studentă la Facultatea de Științe Socio-Umane.
„Zilele dinaintea votului niciodată pentru mine nu au fost stresante, de obicei stresul și îngrijorarea o simt când se încep a număra rezultate. Dar sunt plin de speranță și încredere că Republica Moldova și de data aceasta că arăta Kremlinului că avem drumul nostru și că oricât efort nu ar depune vom merge înainte.” spune Severian Găvoază, student la Facultatea de Științe Socio-Umane.
Pentru comunitatea de moldoveni din Sibiu, scrutinul de duminică nu este doar o formalitate electorală, ci un gest de responsabilitate față de viitorul propriei țări. O parte din acest viitor se scrie și la Sibiu, unde tinerii moldoveni privesc cu speranță spre Europa și își pun în urnă credința că țara lor merită mai mult.
Vlad IGNAT
Dumitru CHISELIȚĂ
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Ștefania VESA
Moldovenii cei mai multi sunt in Romania. Astia ar trebui sa se numeasca „est-moldoveni”. Ne-au furat numele. Moldova din Romania are 3800000, R.Moldova are 2800000