Mina din Valea Dobra: un pericol tăcut pentru sibieni?

Senatoarea Luminița Păucean-Fernandes trage primul semnal de alarmă — și o face direct la Primul-Ministru

Franța a primit un șoc în această primăvară: un raport oficial al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentară (ANSES) a relevat că mai bine de jumătate din populația adultă depășește valorile toxicologice de referință pentru cadmiu — un metal greu cancerigen, care se acumulează în organism toată viața și care ajunge în corp, în proporție de până la 98%, prin alimentație. Sursa? Solurile agricole contaminate, îngrășămintele minerale fosfatate, apele poluate. Un lanț invizibil, de la pământ la masă, de la masă la rinichi, de la rinichi la cancer.

Ce legătură are Franța cu Sibiul? Mai mult decât ne-ar plăcea să credem.

În zona Valea Dobra, județul Sibiu, urmează să fie pusă în funcțiune o exploatare de magneziu de mare amploare, cu desfășurare pe termen lung. Un proiect industrial care implică extracție, procesare, transport, deșeuri miniere — și, inevitabil, risc de contaminare a solului, a pânzei freatice, a aerului și a cursurilor de apă din proximitate. Întrebarea pe care nu o pune nimeni oficial, dar pe care și-o pun tot mai mulți localnici, este simplă: dacă mina nu este supravegheată riguros, ce ajunge în pământul și în apa sibienilor?

Experiența franceză demonstrează că riscul nu vine dintr-un incident spectaculos, ci dintr-o contaminare lentă, cumulativă, greu de detectat până când efectele asupra sănătății devin ireversibile. Cadmiul, plumbul și alți contaminanți asociați exploatărilor miniere nu strigă. Se instalează.

Două interpelări. Un mesaj clar.

Senatoarea AUR de Sibiu, Luminița Păucean-Fernandes, în ședința Senatului din 1 aprilie 2026, a depus două interpelări parlamentare privind proiectul minier din Valea Dobra — una adresată Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana-Anda Buzoianu și o a doua Primului-Ministru, Ilie-Gavril Bolojan.

Prin interpelarea adresată Ministrului Mediului, senatoarea solicită răspunsuri concrete: ce studii au stat la baza autorizării, cum sunt evaluate dispersia particulelor PM10 și PM2.5, cum este protejată pânza freatică, ce garanții financiare există pentru ecologizarea după închiderea minei și prin ce mecanism pot fi executate aceste garanții dacă titularul nu își îndeplinește obligațiile.

Interpelarea adresată Primului-Ministru merge și mai departe: în absența unei coordonări clare între ANRMPSG, Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății, cine răspunde în fața sibienilor dacă efectele proiectului nu au fost evaluate corespunzător? Senatoarea întreabă explicit: care este compoziția completă a zăcămintelor, inclusiv mineralele asociate magneziului — pentru că nu întotdeauna ce se extrage oficial, este tot ce iese din pământ.

„Nu putem permite ca Sibiul să devină un studiu de caz pentru boli cronice peste 10 ani. Ceea ce se întâmplă în Franța cu cadmiul ne arată cât de fragilă este siguranța noastră dacă lăsăm exploatările miniere fără un control riguros”, a declarat senatoarea Păucean-Fernandes.

Lecția franceză ar trebui citită la București și la Sibiu deopotrivă: contaminarea solurilor și a apelor nu face titluri de ziar până când nu este prea târziu. Franța a aflat că are o problemă cu cadmiul după decenii de acumulare tăcută. România nu are luxul de a repeta aceeași eroare.

Senatorul A.U.R. atrage atenția că protecția populației nu este negociabilă. În timp ce alții privesc doar indicatorii economici, Luminița Păucean-Fernandes pune pe masa Guvernului singurul indicator care contează: viața oamenilor din județul Sibiu.

 „Voi urmări fiecare aviz și fiecare măsurătoare. Sibienii nu sunt cobai pentru experimente industriale. Voi lupta până când vom avea garanția că Valea Dobra va rămâne un loc curat, iar copiii noștri vor crește într-un mediu sigur, nu într-unul contaminat de neglijența autorităților.”
— Senator, Luminița Păucean-Fernandes, AUR Sibiu