Lucian Vasiliu (n. 1954, comuna Puieşti, Vaslui) publică în revista România literară nr. 11/ 2022 o poezie dedicată Doamnei Maia Sandu, preşedintele Republicii Moldova (nume impropriu, dar acceptat): "La un an/după moartea lui Stalin/Mama s-a hotărât/să mă sloboadă în lume/Nu mai eram singur/Exultam/la sânul limbii latine (…)/Rugămu-te/Maică a noastră/- lumină lină din lumină -/revino pe pământ/şi ne declină". Uneori mă întreb cum se face că Moldova a născut mai mulţi şi buni scriitori decât restul României. Încercaţi să mă contraziceţi! n În acelaşi număr al publicaţiei pe care o moşeşte, Nicolae Manolescu încearcă să ne convingă "de ce consider comunismul mai periculos decât nazismul". Cameleonii de teapa lui nu sunt credibili, oricâte argumente ar etala. n Multe oraşe din fosta Uniune Sovietică au primit denumiri noi după 1990, începând cu Leningrad devenit Sankt Petersburg şi Stalingrad devenit Volgograd, dar nu şi Kaliningrad, care poartă, din 1946, numele lui Mihail Ivanovici Kalinin (1875-1946), fost preşedinte al prezidiului Sovietului Suprem al URSS în perioada 1938-1946. De ce a rămas cu acest nume? Fiindcă nu era să-i zică Twangste sau Königsberg, cum s-a chemat pe când a făcut parte din Prusia, din 1231 până în 1946… Pe ce pun laba ruşii poţi să-ţi iei adio, asta nu pricep nici americanii, nici europenii. n Un ins pe nume Mircea Mihăieş, care crede că le ştie pe toate, scrie: "În clipa de faţă, privim paralizaţi la proliferarea crimei de război şi a nebuniei distructive. Cum îşi închipuie ruşii că vor stăpâni Ucraina?" Păi, ce spuneam înainte: ruşii sunt trataţi drept criminali de război, în vreme ce americanii, când bombardau cu napalm Vietnamul, dădeau cu rachete în Siria, Irak, Afganistan, Corea de Nord, Serbia etc. erau priviţi cu… admiraţie?! Aşa-i dacă laşi tot prostul să facă analize şi sinteze. n Horia-Roman Pata­pievici (n. 1957) a absolvit Facultatea de Fizică la Bucureşti, în vreme ce Klaus-Werner lohannis (n. 1959) a absolvit aceeaşi facultate la Cluj, cam în aceeaşi perioadă. Se poate face o comparaţie între cei doi fizi­cieni? n loan Holban scrie despre "recenta” (care nu-i chiar re­centă) carte a lui Mircea Braga "În căutarea sensului” (Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2021, 296 pag.), încheind tranşant şi convingător: "Mircea Braga este un eseist cu o cultură solidă şi judecată echilibrată". Subscriu. n Despre Gabriela Gheorghişor ştiam că face pe criticul literar prin diferite reviste. Recent, în Viaţa Românească am dat peste o aşa-zisă poezie de-a ei: "Când eram mică, m-am aşezat pe cartea de socialism/şi am ascuns-o sub poalele rochei/mama m-a întrebat unde e cartea/eu am tăcut mâlc/Mama învăţa pentru gradul al doilea în învă­ţământ/iar eu mă luptam cu so­cialismul ştiinţific/pentru atenţia mamei/Tăceam neînduplecată/ca un mic înţelept/pe o grămadă de gunoi tipărit". Dacă asta-i poezie, eu pot fi rabin în Dorohoi ori haham în Sighet. Toţi v-aţi luptat cu socialismul ştiinţific, de aia am ajuns unde suntem n Marin Sorescu, poet şi oltean ager la minte, avea o vorbă de duh: "Bărbaţii foarte păroşi ar trebui tunşi şi făcuţi preşuri". Sunt curios ce-ar zice despre ăştia care se laudă că încă de mici s-au luptat cu socialismul ştiinţific şezând pe gunoi tipărit". (Ce-ar fi să mă fălesc şi eu că "m-am luptat" cu materialismul dialectic şi istoric, primind un 6 (şase), "de milă", la examenul din anul al doilea de facultate?)