Există printre noi tembeli care cred orbește în inteligența artificială, fiind gata să se abandoneze în brațele ei robotizate. A trecut aproape neobservată declarația unuia dintre cei mai bogați oameni ai planetei care spunea că, în viitor, inteligența artificială ar putea înlocui toți lucrătorii. Cu alte cuvinte, gazetele vor fi scrise cu ajutorul roboțeilor, ei îți vor zugrăvi, îți vor ridica gunoiul, te vor opera, te vor servi la restaurant etc. Pentru orice om a cărui minte n-a luat-o la goană printre bălăriile progresiste, această perspectivă e una sumbră, demnă de filmele de groază. Niciodată inteligența artificială nu va putea înlocui creativitatea umană, empatia sau spontaneitatea, lucru pe care nătărăii căzuți în admirație față de acest fenomen nu îl pricep în ruptul capului. Nu trebuie să fii din cale afară de inteligent, pentru a-ți imagina situația utopică a înlocuirii tuturor angajaților cu roboți: din ce ar mai trăi omenirea, dacă nu ar fi nevoie de măturători, vânzători, medici, ingineri, constructori, șoferi etc? Firește, nu se poate ajunge la situația în care toți angajații să fie înlocuiți de roboți, dar e de ajuns că se încearcă eliminarea omului din multe posturi și înlocuirea sa cu mașinării. Vorbim cu roboți tâmpiți când sunăm să reclamăm disfuncționalități ale anumitor servicii, ne scanăm singuri produsele la hypermarket (făcând, fără să fim plătiți, treaba casierului) și, în curând vom circula cu autobuze conduse de un robot. Unora li se pare ”cool”, pentru că suferă de o sărăcie cruntă de repere, pentru că se exprimă și simt cu ajutorul emoticoanelor, trăiesc pe și prin rețelele de (a)socializare. Niște inși care s-au îmbogățit exploatând slăbiciunile umane își pun în practică fanteziile bolnave, experimentele care alienează lumea; o lume dominată la vârf de nebuni dispuși să o arunce în aer. Din când în când unii vorbesc despre pericolul semănat de inteligența artificială, dar alții continuă să implementeze mecanisme care scot din ecuație omul și umanitatea. Nu cred că cineva întreg la minte și la suflet ar vrea să se confeseze unui soft, să primească sfaturi și mângâiere de la acesta. Marile probleme ale omenirii nu sunt nici poluarea, nici criza alimentară, ci colapsul spiritual, robotizarea minții și a sufletului, procese care duc la vulnerabilitate totală. Încetul cu încetul, cei slabi, ignoranți se transformă în monștri aparent docili, în realitate niște grenade aruncate în societate. E clar, niște descreierați trag sforile lumii, pornesc războaie mai mult sau mai puțin convenționale, fac experimente devastatoare. Depinde de fiecare dintre noi cum și cât rezistăm tentativelor de dezumanizare cu care suntem mitraliați în fiece zi.