Pandemia de COVID-19 a pus la încercare nu doar sănătatea populației, ci și încrederea oamenilor în autoritățile sanitare. La câțiva ani distanță, orice informație despre un nou virus sau despre o boală rară ajunge rapid să provoace îngrijorare și reacții puternice în spațiul public. În ultimele săptămâni, numele „hantavirus” a început să apară tot mai des în discuții și pe rețelele sociale, stârnind temeri legate de posibilitatea apariției unei noi crize sanitare.
Virusul se transmite în principal prin contactul cu excrețiile rozătoarelor infectate, cel mai frecvent prin inhalarea particulelor contaminate din aer. Specialiștii spun că transmiterea de la om la om este foarte rară și apare doar în cazul anumitor tipuri de hantavirus întâlnite în America de Sud.
La solicitarea ziarului Tribuna, Direcția de Sănătate Publică Sibiu a transmis că, potrivit datelor oferite de Organizația Mondială a Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică, în prezent nu există motive de îngrijorare nici în România, nici la nivel european.
„În contextul vehiculării unor informații contradictorii în spațiul public, dorim să transmitem un mesaj de calm și responsabilitate. Subliniem faptul că, în acest moment, nu ne aflăm în pragul unei noi pandemii, iar orice speculație în acest sens este lipsită de fundament științific”, a declarat directorul executiv al DSP Sibiu, Horațiu Cojocaru.
Acesta recomandă respectarea unor măsuri generale de igienă, precum spălarea mâinilor, purtarea măștii atunci când sunt curățate poduri sau alte spații frecventate de rozătoare, precum și spălarea fructelor, legumelor și a ambalajelor înainte de utilizare.
Cum se transmite hantavirusul
Potrivit DSP Sibiu, infecția cu hantavirus se transmite în principal prin contactul cu excrețiile rozătoarelor infectate. Contaminarea se poate produce prin inhalarea particulelor provenite din excremente uscate, prin contact cu leziuni ale pielii, prin mușcături de rozătoare sau prin contact conjunctival.
Transmiterea de la om la om este considerată foarte rară și apare doar în cazul unui anumit tip de virus, numit virusul Andes. În România, supravegherea hantavirusului este realizată în opt județe: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați.
Două cazuri confirmate în Sibiu în ultimii cinci ani
Conform datelor transmise de DSP Sibiu, în județ au fost confirmate două cazuri de hantavirus în ultimii cinci ani. Primul caz a fost înregistrat în 2022, iar cel de-al doilea în 2025.
„Ambii bolnavi, un bărbat și o femeie, au primit tratament și s-au vindecat. Nu au fost înregistrate decese cauzate de hantavirus”, precizează DSP Sibiu.
Medicii spun că simptomele seamănă, în prima fază, cu cele ale unei gripe: febră, dureri de cap, amețeală și stare generală alterată. În cazuri rare, infecția poate provoca complicații pulmonare sau renale.
Ce recomandă specialiștii
Într-un interviu acordat publicației Adevărul, medicul infecționist Valeriu Gheorghiță, fost coordonator al campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a recomandat evitarea contactului cu rozătoarele și excrementele acestora, aerisirea spațiilor închise înainte de curățenie și umezirea suprafețelor înainte de măturare, pentru a preveni inhalarea particulelor contaminate.
De asemenea, medicul recomandă utilizarea măștilor de tip FFP2 sau FFP3 și a mănușilor în spațiile cu risc.
Referitor la lipsa unui vaccin împotriva hantavirusului, Valeriu Gheorghiță a explicat că dezvoltarea acestuia este îngreunată de diversitatea mare a hantavirusurilor, de faptul că imunitatea protectoare nu este încă pe deplin înțeleasă, dar și de numărul redus și dispersat geografic al cazurilor.
Cazuri investigate în România și la nivel internațional
Un focar rar de hantavirus, apărut la bordul navei de croazieră MV Hondius, a atras atenția autorităților sanitare internaționale după ce trei pasageri au murit, iar alte persoane au fost confirmate ca fiind infectate.
În România, autoritățile sanitare investighează un posibil caz de infectare cu hantavirus, identificat la Arad, la un tânăr transferat din județul Bihor. Probele biologice au fost trimise la Institutul Cantacuzino pentru confirmarea diagnosticului, iar cazul se află în continuare în analiză epidemiologică.
Deși hantavirusul este un grup de virusuri vechi, care există în natură de mii de ani și este purtat de rozătoare, acesta a fost identificat oficial abia în anul 1976 de virologii Karl M. Johnson și Lee Ho Wang. Descoperirea a venit după apariția mai multor cazuri în timpul Războiului din Coreea, între anii 1951 și 1953, când mii de soldați au dezvoltat o formă severă de febră hemoragică.
Foto: Pexels
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Teodora NAN
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin PAL