Sibiul, în top 3 județe la numărul de ONG-uri. Ce a favorizat dezvoltarea asociațiilor

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Aproape 5.000 de ONG-uri figurează astăzi în județul Sibiu, iar numărul lor nu a crescut dintr-un singur motiv. În spatele dezvoltării sectorului asociativ stau, în primul rând, oamenii și comunitățile care s-au organizat în jurul unor cauze și proiecte, dar și schimbările legislative din ultimii 30 de ani, apariția unor noi surse de finanțare și implicarea administrațiilor locale. Județul Sibiu se află în topul național al zonelor cu cele mai multe organizații neguvernamentale. Nu mai puțin de 4.912 asociații, fundații, federații și asociații religioase apar în Registrul Național al ONG-urilor, iar peste 3.000 dintre acestea sunt concentrate numai în municipiul Sibiu. Cifra este cu atât mai interesantă cu cât Sibiul depășește județe mult mai mari ca populație, precum Iași, Suceava sau Brașov.

Cea mai mare parte a celor 4.912 organizații care apar în registru sunt asociații. Mai exact, în județul Sibiu sunt înregistrate 3.827 de asociații, cărora li se adaugă 1.034 de fundații, 40 de federații și 11 asociații religioase. Totuși, registrul nu arată dacă un ONG derulează în prezent proiecte, câți membri are, ce buget gestionează sau cât de vizibil este în comunitate.

Peste 3.000 de ONG-uri sunt concentrate în municipiul Sibiu

Distribuția în interiorul județului arată o concentrare puternică în municipiul reședință. Din cele 4.912 organizații identificate în registru, 3.058 au sediul în municipiul Sibiu, adică peste 62% din totalul județului. La distanță mare se află Mediașul, cu 600 de organizații, urmat de Cisnădie, cu 183, și Șelimbăr, cu 128. Agnita are 74, Tălmaciu – 59, Șura Mare – 46, Avrig – 43, Săliște – 41, iar Dumbrăveni – 40. În Cristian apar 36 de organizații, iar în Rășinari 31.

O analiză realizată de InfoCons pe baza datelor publice din Registrul Național al ONG-urilor arată că Bucureștiul concentrează de departe cele mai multe organizații – 24.051. Urmează județul Cluj, cu 8.479, și Timiș, cu 5.841. Imediat după acestea apare Sibiul, cu 4.905 organizații în setul de date analizat de InfoCons. Diferența față de cele 4.912 identificate în registrul actualizat consultat de Tribuna este explicată de momentul diferit al extragerii datelor. Așadar, dacă Bucureștiul, care are statut administrativ distinct, este separat de clasamentul județelor, Sibiul ocupă locul al treilea la nivel național, după Cluj și Timiș.

După Sibiu urmează Bihorul, cu 4.887 de organizații, Iașiul, cu 4.761, Suceava, cu 4.679, și Brașovul, cu 4.631. Poziția Sibiului este cu atât mai interesantă cu cât județul ajunge să depășească în număr absolut de organizații județe cu o populație considerabil mai mare.

La celălalt capăt al clasamentului, diferențele sunt uriașe. Ialomița avea 832 de organizații, Călărași – 867, iar Mehedinți – 943. Astfel, în Sibiu sunt înregistrate de peste cinci ori mai multe organizații decât în unele dintre județele aflate la baza clasamentului.

De ce are Sibiul atât de multe ONG-uri

Pe lângă inițiativa oamenilor și implicarea comunității, existența unor surse de finanțare a contribuit în timp la dezvoltarea asociațiilor. Pentru multe organizații, posibilitatea de a accesa fonduri pentru proiecte a însemnat șansa de a trece de la o idee sau o inițiativă punctuală la programe desfășurate constant și, în unele cazuri, la proiecte care au crescut de la un an la altul. La Sibiu funcționează de ani buni mecanisme publice prin care proiectele inițiate inclusiv de organizații nonprofit pot primi finanțare de la bugetul local sau județean.

Primăria Sibiu are în 2026 șase agende distincte pentru finanțarea proiectelor și evenimentelor: Culturală, Sportivă, Comunitară, de Tineret, Educațională și a Sănătății. Pentru proiectele aferente acestui an au fost prevăzute 8,5 milioane de lei pentru Agenda Culturală, 15 milioane pentru Agenda Sportivă, 500.000 de lei pentru Agenda Comunitară, 300.000 de lei pentru Agenda de Tineret, 500.000 de lei pentru Agenda Educațională și 4,5 milioane de lei pentru Agenda Sănătății. Separat, alți 500.000 de lei sunt prevăzuți pentru finanțarea cluburilor sportive de drept public. Împreună, aceste sume ajung la 29,8 milioane de lei pentru 2026.

Un sistem asemănător funcționează și la nivelul Consiliului Județean Sibiu. Pentru 2026, administrația județeană a deschis programe distincte pentru cultură și dezvoltarea comunității, sport, tineret și educație. Bugetul pus la dispoziție pentru cele patru agende a fost de 2,9 milioane de lei: 1,5 milioane pentru cultură și dezvoltarea comunității, 1,1 milioane pentru sport, 200.000 de lei pentru tineret și 100.000 de lei pentru educație. Consiliul Județean a anunțat ulterior finanțarea a 87 de proiecte în aceste domenii. Totuși, trebuie precizat că nu toate finanțările ajung la ONG-uri. În sport, spre exemplu, Consiliul Județean separă proiectele structurilor sportive de drept privat de cele ale structurilor sportive de drept public. Modelul finanțării proiectelor comunitare nu mai este însă întâlnit doar în municipiul Sibiu. În ultimii ani, astfel de mecanisme au început să fie dezvoltate și de administrații din alte localități ale județului. Un exemplu este comuna Rășinari, unde administrația locală are propria agendă anuală de finanțare a proiectelor nonprofit, prin care pot fi susținute inițiative din comunitate.

Dincolo de statistici, sectorul neguvernamental sibian este vizibil prin organizații care au ajuns, în timp, să fie bine cunoscute în comunitate. Crucea Roșie Sibiu derulează programe de prim ajutor și sprijin pentru persoane vulnerabile, Fundația Comunitară Sibiu mobilizează comunitatea prin proiecte precum Maratonul Internațional Sibiu, iar Fundația Dr. Claudiu Matei și Sus Inima activează în domeniul sănătății. În zona socială și a recuperării persoanelor afectate de adicții se remarcă și Crucea Albastră din România. Un alt exemplu ar fi A.L.E.G (Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen) care activează de 20 de ani în promovarea drepturilor egale, nu doar la nivel local, ci și în afara țării.

În alte domenii, Animal Life Sibiu este cunoscută pentru campaniile de sterilizare, adopție și protecție a animalelor, Asociația Pro Palatul Copiilor Sibiu susține activități destinate copiilor, iar Brukenthal von Studio este activă în zona culturală. Lor li se adaugă numeroase alte asociații și fundații din educație, cultură, sport, sănătate sau servicii sociale, exemplele arătând cât de divers a devenit sectorul ONG din județ.

Sistemul agendelor de finanțare din Sibiu s-a construit treptat, de-a lungul mai multor administrații. La Primăria Sibiu, Agenda Culturală și cea Sportivă funcționau încă din perioada în care primar era Klaus Iohannis, iar în mandatele Astrid Fodor au apărut sau s-au dezvoltat noi programe pentru comunitate, educație, tineret și sănătate. La unele dintre acestea a contribuit, din Consiliul Local, și Adrian Bibu, alături de grupul consilierilor PNL. La nivel județean, mecanismul de finanțare prin agende a fost continuat și extins în mandatele Danielei Cîmpean, în prezent CJ având programe distincte pentru cultură și dezvoltarea comunității, sport, tineret și educație.