Când auzi propuneri precum cea a unui oficial elvețian care își sfătuia concetățenii să facă duș câte doi pentru a economisi resursele, te pufnește râsul și te întrebi dacă cei ce iau hotărâri în astă lume sunt cu totul întregi la minte. Cum era firesc, o asemenea tâmpenie a declanșat reacții care oscilează între mirare însoțită de semnul crucii și o seamă de glume inventate pe marginea aberației. Trebuie să recunoaștem, ai noștri oameni de stat au fost decenți de această dată, îngăimând, pe ici, pe colo, prostioare inofensive. Bunăoară, auzim că ne va lovi un ghid care ne va învăța când să folosim electrocasnicele pentru a beneficia de curent mai ieftin. O prostie, având în vedere că prețul energiei electrice e același pentru consumatorul casnic. În plus, noaptea, când spun ei că e mai avantajos să bagi în priză mașina de spălat sau cuptorul, omul obișnuit doarme, deoarece a doua zi -ce să vezi?- merge la serviciu. Cum ar fi să îți pui ceasul să sune pe la ora două din noapte și să te îndrepți, buimac, bâjbâind pe întuneric spre mașina de spălat pentru a o pune în funcțiune ori să apuci somnoros aspiratorul, trezind tot blocul cu acțiunea de curățenie nocturnă? Dar au mai descoperit ai noștri guvernanți șpilul ieșirii din criză și ne-au sfătuit, ca niște veritabili descoperitori ai soluției salvatoare, să nu facem risipă de gaz și energie electrică. Nimic de zis, or fi unii (puțini) care lasă becurile aprinse și televizoarele funcționând aiurea, dar cei mai mulți dintre români au deprins lecția economisirii după ce i-au ars facturile la buzunar. În aceste condiții, e greu de crezut că majoritatea populației o ține într-un dezmăț energetic, lăsând caloriferele să duduie când nu e nimeni acasă, luminându-și locuințele ziua în amiaza mare. Dacă tot ar fi vrut să dea dovadă de nițică inteligență, cei ce iau decizii s-ar fi putut gândi la o plafonare diferențiată a consumului lunar de gaz și electricitate. Nu de alta, dar una e temperatura medie a iernii la Miercurea Ciuc sau Întorsura Buzăului și cu totul alta e în București ori Constanța. Dacă vei avea pretenția ca o familie din Miercurea Ciuc să se descurce cu 300 mc de gaz pe lună pe gerurile crunte de acolo, la fel ca o familie din București, unde vremea e mai blândă, înseamnă că n-ai înțeles mare lucru din adevăratele mecanisme de sprijin. Într-adevăr, ai noștri nu au sărit calul cu tâmpenii precum cele din Elveția sau alte părți. Dar nici nu au reușit să depășească nivelul unor banale îndemnuri la cumpătare. Privind tabloul general în care se zbenguie, la un loc, sfioase idei constructive, aberații și tâmpenii ce încalcă drepturile fundamentale ale omului, vei constata cu amărăciune că ești contemporan cu episoade de alienare statală, cu atentate flagrante la traiul decent și libertățile fundamentale ale omului ce avea iluzia că trăiește în vremuri de absolută democrație. Unele ieșiri în decor – culmea – în locuri ce păreau incompatibile cu ideea de tiranie ne readuc în minte episoade cenușii din istorie, de care nu credeam că ne vom mai apropia vreodată.