Într-un oraş cu multe obiective de valoare istorică şi într-un judeţ la fel, este normal ca la un moment dat să intervină conflicte între anumiţi proprietari de clădiri monument sau din zona de protecţie şi cei care veghează asupra lor, în cazul nostru, direcţiile de cultură. Uneori, aceste conflicte ajung în justiţie. Nici Sibiul nu e scutit de aceste incidente. Conform unui document-sinteză făcut public de către Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu, aceasta a fost anul trecut implicată în şapte dosare pe rolul instanțelor de judecată. Unul este în curs de soluționare, două sunt pierdute, două sunt câştigate, unul suspendat, şi în unul este confirmată renunțarea la urmărirea penală.

De exemplu, în cazul Rafa versus DJC Sibiu, ce are ca obiect refuzul de soluţionare al unei cereri, instanţa a decis ca să respingă cererea de chemare în judecată formulata de reclamantul Rafa Marius Nicolae Onechie, ca rămasă fără obiect. Ulterior, au fost respinse şi excepţia nulităţii recursului, invocată de DJC Sibiu prin întâmpinare şi recursul formulat de Rafa împotriva sentinţei nr. 417. Această a doua sentinţă a rămas definitivă.

Un alt caz care a ajuns în justiţie iar Direcţia de Cultură Sibiu nu a picat bine este cel în care reclamantul (Spătăcean Carmen) a câştigat şi procesul, şi recursul împotriva DJC, acuzată de nefurnizarea de informaţii publice: Instanţa a decis în acest caz să respingă, ca neîntemeiată, excepţia lipsei de interes invocată de pârâtă şi a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantă, obligând Direcţia de Cultură Sibiu “să furnizeze în scris, prin intermediul poştei electronice, informaţiile de interes public solicitate”. Recursul făcut de DJC Sibiu a fost respins.

Avem se pare şi un conflict intern, când cinci reclamanţi, funcţionari ai instituţiei, au acţionat în instanţă direcţia, într-un caz de litigiu privind funcţionarii publici. Instanţa a decis aici suspendarea.

Un alt caz, despre care am scris la momentul potrivit, este cel câştigat de DJC Sibiu (împreună cu Ministerul Culturii) împotriva SC Casa Albă Independenţa SA privind clasarea a unei părţi a halelor fostei fabrici “Independenţa/Rieger ca monument istoric”.

Direcţia de Cultură Sibiu, împreună cu Ministerul Culturii, au mai fost obligate să declaseze din statutul de monument istoric o locuinţă de lemn şi o şură, situate în Răşinari, la solicitarea reclamantului. Sentinţa a fost definitivă iar recursul DJC şi al Ministerului Culturii a fost decise ca fiind nefondat. Acelaşi reclamant se află încă pe rol, împotriva aceloraşi instituţii, într-un dosar de anulare act administrativ. Procesul este pe rol, urmând a fi judecat în septembrie.

Au fost şi cazuri mai puţin conflictuale, ca de exemplu solicitarea renunţării urmăririi penale (Parchetul de pe lângă Judecătiria Mediaş (petent) versus DJC Sibiu şi o persoană fizică – pârâţi).