De ce nu e "terminat" zidul de pe Manejului? Pentru că doar aşa a putut fi salvat

Povestea a început şi s-a terminat în 2018…

Reparaţii (şi) de dragul summitului din 2019

În 2018, erau programate lucrări de reparații în multe locuri istorice din centru, "victime" fiind pieţele centrale ale oraşului, câteva dintre turnuri şi ceva porţiuni de ziduri. Am spus "de dragul summitului"? Da. O recunoştea şi primăria: "investiţiile fiind şi o pregătire pentru Summitul UE din 2019". La fel şi primarul Astrid Fodor spunea că "în egală măsură lucrările vor pregăti centrul Sibiului care în 2019 va găzdui Summit-ul UE, un eveniment ce va aduce în oraș oaspeți de cel mai înalt nivel”. Printre zonele "reabilitabile" s-a numărat şi zidul de pe str. Manejului, parte a celei de-a treia centuri de fortificaţie. În 2018 s-au contractat reparațiile, valoarea contractului fiind de 466.000 lei. Mai erau preconizate reparații la zidul de pe str. Centumvirilor-Odobescu. Aici, valoarea contractului era de 448.000 lei. Ambele contracte au fost semnate cu societatea SC Gyps Construct SRL. Se prevedea realizarea expertizei tehnice, a proiectului tehnic și execuția propriu-zisă a lucrărilor.

Trebuia să se refacă fațada zidurilor și a rostuirii zidăriei pentru rezistență. Se aștepta avizul Direcției Județene de Cultură Sibiu, iar apoi emiterea ordinul de începere a lucrărilor. A ieşit altceva. În loc să se adapteze lucrările la zid, s-a "adaptat" zidul la lucrări, ieşind, unde s-a intervenit, o struţocămilă care nu mai avea pic de valoare istorică în ea. Chestia nu a rămas fără ecou, mai ales de când s-a ajustat zidul istoric cu picamerul.

Intervine Direcţia de Cultură şi pune stop

Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu era, atunci, în perioada în care ducea o mulţime de bătălii pentru respectarea legii şi a patrimoniului istoric în oraş. Astfel, în cazul "reabilitării" de pe Manejului, a constatat nerespectarea normelor legale, plus "distrugeri majore".

"Arcadele de pe strada Manejului: O intervenţie brutală, fără respectarea principiilor de restaurare, conservare şi reabilitare a monumentelor istorice categoria A", transmitea public, Direcţia de Cultură. La fel se acuza că lucrările de decopertare a coronamentului vechiului zid, efectuate în decembrie 2017 nu au avut autorizaţie, "distrugerea lui fiind completată de intervenţiile făcute fără respectarea avizului emis de Direcţia Judeţeană pentru Cultură Sibiu, în septembrie 2018, de o firmă contractată şi coordonată de Primăria Municipiului Sibiu".

"La primele patru arcade interioare ale zidului, dinspre str. Pompeiu Onofreiu către str. Bărbierilor, a fost distrus umărul de sprijin cu picamărul (sic!) pe o lăţime aproximativă de 60 cm (15 cm în profunzime şi aproape 50 de cm în exterior), pierzându-se definitiv conservarea alternanţei nou-vechi în restaurare. Mai mult, arcele din cărămidă, care trebuiau doar completate, au fost reconstruite prin cofrare la o dimensiune inexactă, cu suport direct pe caldarâm, fără legătură cu fundaţia originară aflată sub pavaj", se mai spunea în document.

Nici cărămizile folosite nu erau în regulă. O dată, era cărămidă industrială, apoi dimensiunea ei diferea de cea originală. Mai mult, firma care avea şantier acolo "nu a putut prezenta niciun contract de supraveghere a unui paramentist şi a ignorat dispoziţiile de întrerupere a lucrărilor, până la intrarea în legalitate şi remedierea distrugerilor", mai spun reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură.

Primăria s-a supărat. Pe Direcţia de Cultură, nu pe lucrările necorespunzătoare

Primăria Sibiu, în schimb, a rămas rece la concluziile experţilor de la DJC şi la posibilitatea distrugerii prin "reabilitare" a unei construcţii istorice. A trimis şi ea un punct de vedere în care se lua de … Direcţia de Cultură. Primăria invoca faptul că toate lucrările sunt avizate de Direcţia de Cultură (asta nu însemna că lucrările sunt conforme, ci doar că lucrările au aviz).

Primăria invoca faptul că lucrarea de pe Manejului a fost inițiată "pentru punerea în siguranță a zidului, pentru a preveni degradarea acestuia și pentru a elimina orice pericol pe care l-ar putea pune pentru pietoni din cauza stării sale fizice".

Faza cu pietonii poate fi clasată oricând ca anecdotă sau proză umoristică, din două motive.Primul e că de atunci până acum nu a căzut nicio porţiune de zid "nereabilitat". Al doilea e că dacă nu trec pietoni pe acolo, zidul nu poate fi generator de "pericol pe care l-ar putea pune pentru pietoni din cauza stării sale fizice". Prin şanţul acela pavat şi el la plezneală, nu prea circulă pietoni. Cauza: Nu au motiv, pentru că ei preferă trotuarul. Dar nici aşa nu era un motiv pentru distrugerea zidului.

Primăria mai invoca (interesant!) că lucrările sunt făcute bine, că firma are "asistență tehnică asigurată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii" (care era în extaz probabil când ajustau zidul multisecular din picamer). Şi termina, belicos, că "Sperăm ca Direcția Județeană pentru Cultură să se alăture acestor eforturi și să ofere administrației locale întreg sprijinul în execuția acestor lucrări necesare, în loc să se limiteze la a întocmi procese verbale și comunicate de presă". Adică un fel de îndemn la închis ochii ca să se termine mai repede, indiferent de rezultat.

Lucrările au fost într-un final oprite, astfel salvându-se ce s-a mai putut salva. După eveniment, coincidență sau nu, directorul DJC Sibiu a fost mutat în alt judeţ, până la proba contrarie eu necrezând că aceasta s-a făcut la cererea sa expresă.

Restul îl ştim. Totul a rămas aşa, inclusiv cofrajul acela făcut prost care nu seamănă deloc cu arcada originală. Şi chiar dacă a fost invocat summitul informal din 2019, nici picior de delegaţie europeană nu a călcat pe Manejului. La fel, nimeni nu a mai intervenit acolo. Că decât să intervii prost, mai bine laşi aşa.