Plata unei cumpărături folosind numerar și achitarea aceleiași sume cu cardul pot avea un efect diferit asupra noastră, din punct de vedere psihologic, dar și asupra felului în care percepem cheltuiala. Când scoatem 100 de lei fizic din portofel și îi înmânăm casierului, vedem imediat că suma disponibilă scade. În cazul cardului sau al unei plăți realizate printr-o aplicație, tranzacția se încheie în câteva secunde, fără același contact direct cu banii.
Această diferență devine și mai relevantă în prezent, având în vedere că majoritatea dintre noi achităm tot mai multe cumpărături, abonamente și servicii online. Rapiditatea tranzacției este un avantaj cheie, dar poate face și mai dificilă urmărirea sumelor mici cheltuite de mai multe ori pe parcursul unei zile.
Unul dintre avantajele numerarului pentru gestionarea bugetului este limita vizibilă pe care o impune. Dacă pleci de acasă cu 150 de lei și cheltuiești 80, poți vedea imediat că ți-au rămas 70. Nu este nevoie să deschizi aplicația băncii sau să verifici istoricul tranzacțiilor. Acest principiu poate fi aplicat și cheltuielilor pentru activități recreative. De exemplu, dacă stabilești la începutul lunii o sumă separată pentru jocuri, filme, ieșiri sau alte activități, aceasta nu trebuie suplimentată după ce a fost consumată.
În cazul jocurilor de noroc, platformele reglementate din România au obligația de a oferi instrumente de control ale bugetului, printre care se numără și limitele la depuneri și pierderi. Cei interesați pot consulta mai multe informații despre gestionarea responsabilă a bugetului de cazino pe InfoCazinouri.ro, o sursă de încredere ce oferă date actualizate despre piața locală de jocuri de noroc și despre cadrul legal de funcționare al operatorilor.
Numerarul are, însă, și unele dezavantaje. Nu poate fi folosit în mod direct pentru majoritatea cumpărăturilor pe internet, nu oferă aceeași comoditate ca un card bancar și nu poate fi integrat în serviciile care presupun plăți recurente.
Comerțul online încearcă să facă plata cât mai simplă. Datele cardului pot fi salvate în cont, autentificarea se poate face biometric, iar unele tranzacții necesită doar câteva apăsări sau click-uri pe ecran.
Pentru cumpărător, această evoluție înseamnă mai puțin timp petrecut la finalizarea unei comenzi, dar și mai puține ocazii de a se răzgândi. Dacă o achiziție de 30 de lei poate fi finalizată imediat, suma va părea insignifiantă luată separat.
Problema devine vizibilă atunci când tranzacțiile se adună. Cinci cumpărături a câte 30 de lei înseamnă 150 de lei, iar repetarea acestui comportament de patru ori într-o lună ridică totalul la 600 de lei. Sumele individuale sunt mici, dar impactul asupra bugetului se va simți într-un târziu.
Economia comportamentală folosește conceptul de „pain of paying”, sau disconfortul psihologic asociat cheltuirii banilor. Numeroase cercetări au analizat dacă această senzație se schimbă sau nu în funcție de metoda folosită pentru plată.
Numerarul face costul unei cumpărături să aibe un impact direct și imediat. Banii sunt numărați, predați și nu mai rămân în portofel. Cardurile și celelalte instrumente electronice separă mai mult momentul cumpărării de percepția efectivă a pierderii banilor.
Asta nu înseamnă că orice persoană care folosește cardul va cheltui automat mai mult. Comportamentul depinde de venituri, obiceiuri, autocontrol și context. Diferența importantă este că plata devine mai puțin vizibilă, iar verificarea soldului rămâne în responsabilitatea utilizatorului.
Plățile recurente reprezintă un exemplu bun. Accesul la o platformă video poate costa câteva zeci de lei, la fel și un serviciu de muzică, spațiul suplimentar de stocare, o aplicație premium sau un abonament pentru gaming.
Privite separat, costurile par reduse. Dacă, însă, șase servicii diferite retrag automat câte 20-50 de lei pe lună, totalul ajunge ușor la câteva sute de lei. În plus, debitarea automată elimină momentul în care utilizatorul trebuie să decidă din nou dacă mai dorește să plătească.
O regulă simplă pentru controlul bugetului este verificarea abonamentelor cel puțin o dată la câteva luni. Serviciile care nu au mai fost folosite recent pot fi anulate, iar suma economisită va rămâne disponibilă pentru alte priorități.
Există și soluții intermediare pentru persoanele care preferă numerarul, dar vor să cumpere produse sau servicii pe internet. Paysafecard este una dintre ele și funcționează pe baza unui voucher preplătit format din 16 cifre.
În România, codurile pot fi cumpărate de la puncte de vânzare în valori de 25, 50, 100, 200 și 300 de lei și pot fi achitate inclusiv cu numerar. Suma este apoi folosită la comercianții care acceptă această metodă, fără ca plata să necesite un card bancar. Paysafecard este disponibil la mii de comercianți online și este întâlnit în special în gaming, pariuri sportive, poker, muzică și alte servicii online.
Indiferent dacă plata se face cu numerar, cu cardul sau cu o metodă preplătită, o limită stabilită înainte de cumpărare este mai ușor de respectat decât una decisă după ce banii au fost deja cheltuiți.
O soluție este împărțirea banilor în categorii. Dacă bugetul lunar disponibil pentru ieșiri, jocuri, filme și alte activități este de 500 de lei, această sumă poate fi păstrată separat de banii destinați chiriei, facturilor, alimentelor și economiilor.
Pentru plățile cu cardul, notificările după fiecare tranzacție pot înlocui parțial vizibilitatea oferită de numerar. În loc să verifici extrasul abia la sfârșitul lunii, vezi imediat suma retrasă și poți urmări mai ușor cât ai consumat din bugetul stabilit.
Cardurile și plățile din aplicații au simplificat cumpărăturile, iar revenirea exclusivă la numerar nu este nici necesară, nici practică pentru majoritatea oamenilor. Diferența o face modul în care sunt urmărite cheltuielile.
Stabilirea unor limite lunare, activarea notificărilor bancare, verificarea abonamentelor și separarea banilor pentru cheltuieli opționale pot păstra avantajele plăților rapide fără ca sumele mici să treacă neobservate.
Ștefania VESA
