📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Prezența urșilor în comunitățile din județul Sibiu este o realitate frecventă, dovedită de mesajele Ro-Alert și de numărul mare de apeluri telefonice la 112. Dacă în trecut aparițiile erau semnalate mai ales în zonele împădurite sau la marginea satelor și orașelor, în ultimele săptămâni exemplare de urs au fost observate chiar în municipiul Sibiu.
Animalele au fost semnalate în cartierul Lazaret, pe malul râului Cibin, dar și în zona Calea Șurii Mici, situații care au atras atenția locuitorilor și au generat intervenții ale autorităților. În acest context, Tribuna a solicitat Direcției Județene de Mediu Sibiu date privind evoluția populațiilor de urs și lup, pagubele produse și măsurile luate.
Teoria
Existența ursului este semnul unui ecosistem sănătos, iar România se numără printre puținele țări europene care mai au populații importante de urs în libertate. Problema nu este, însă, existența animalelor, ci felul în care este gestionată prezența lor în apropierea oamenilor. Așa după cum confirmă specialiștii, provocarea momentului nu este să alegem între oameni și urși, ci să găsim soluții prin care și unii și ceilalți să poată coexista în siguranță.
Autoritățile primesc aproape zilnic sesizări privind apariția animalelor sălbatice, cele mai multe dintre acestea având în prim-plan ursul. Numai în luna aprilie au fost înregistrate în județul Sibiu 41 de apeluri care vizau prezența animalelor sălbatice, dintre care 27 semnalau urși. În primele trei săptămâni ale lunii mai, numărul apelurilor a ajuns la 43, iar 31 dintre acestea au vizat prezența urșilor.
Cifrele
Privit separat, numarul de 1.441 de urși comunicat de Directia Judeteana de Mediu (DJM) ca fiind rezultatul acțiunilor de montiorizare de primavară prevazute de lege, spune puține lucruri. Însă raportat la efectivul optim este enorm. DJM arată că numărul optim stabilit pentru județul Sibiu, (bonitare calculată ținând cont de condițiile de habitat), este -ATENTIE!- de 187 de exemplare!!! O diferență enormă, este limpede, chiar și în condițiile în care ultima bonitare a speciile de fauna a avut loc in 2002 și ar trebui actualizată. Nu este clar în ce măsură o astfel de reevaluare ar transforma chestiunea intr-una mai puțin gravă.
Nu doar urșii!
Dacă populația de urs este estimată la 1.441 de exemplare în 2026, efectivul de lup înregistrează și el o creștere în ultimii ani. Datele arată că numărul lupilor evaluați a ajuns la 463 de exemplare în acest an, față de 444 în 2024. Efectivul optim stabilit pentru județ este de 115 exemplare! Și aici valoarea este bazată, la fel ca în cazul ursului, pe evaluarea națională realizată în anul 2002.
Creșterea populațiilor de urs și lup se reflectă și în numărul dosarelor de pagubă analizate de autorități. În anul 2024 au fost emise 214 decizii în urma analizării dosarelor de pagubă, dintre care 203 au vizat acordarea de despăgubiri pentru daune produse de urși și lupi. Valoarea totală a despăgubirilor s-a ridicat la peste 1,09 milioane de lei. În 2025, numărul dosarelor analizate a crescut la 364, iar 350 dintre acestea s-au soldat cu acordarea de despăgubiri. Valoarea totală a sumelor plătite a depășit 1,65 milioane de lei. În primele aproape șase luni ale anului 2026, până la data de 16 iunie, Direcția Județeană de Mediu Sibiu analizase deja 54 de dosare, fiind acordate despăgubiri în 46 de cazuri, în valoare totală de 284.840 de lei.
Aproape întreaga cotă de prevenție, utilizată în 2025
Anul trecut, județului i-a fost repartizată o cotă de prevenție de 28 de urși, în baza legislației care reglementează intervențiile asupra exemplarelor ce pot produce pagube sau reprezenta un pericol pentru oameni. Din această cotă au fost recoltate 27 de exemplare. Tot în cursul anului trecut, în urma unor solicitări de derogare, a mai fost aprobată recoltarea unui urs din cota de intervenție, exemplarul fiind extras. În total, 28 de urși au fost recoltați pe teritoriul județului Sibiu în anul 2025. Anul acesta, un urs a fost împușcat la Avrig după ce a pătruns într-o gospodărie și a ucis 20 de găini. Cu doar câteva zile înainte, un alt exemplar a fost împușcat pe Transfăgărășan, în apropierea Barajului Vidraru, după ce a atacat un turist elvețian.
Cum au ajuns urșii aproape
Creșterea numărului de urși este doar o parte a explicației. Protejarea speciei și iernile tot mai blânde din ultimii ani au favorizat supraviețuirea puilor și dezvoltarea populației. Specialiștii atrag însă atenția că prezența tot mai frecventă a urșilor în apropierea oamenilor nu poate fi explicată doar prin numărul exemplarelor existente. Dezvoltarea infrastructurii rutiere și turistice, extinderea activităților umane în zonele naturale, defrișările și fragmentarea habitatelor au modificat relația dintre om și fauna sălbatică.La toate acestea se adaugă comportamentul oamenilor. Gunoaiele lăsate la întâmplare, containerele nesecurizate din zonele turistice, livezile abandonate sau hrănirea intenționată a animalelor oferă urșilor surse facile de hrană și îi obișnuiesc cu prezența oamenilor. Un exemplu a fost surprins chiar săptămâna trecută pe Transfăgărășan, unde o tânără a fost filmată în timp ce hrănea un urs direct din mână. Deși astfel de gesturi par inofensive pentru unii turiști, specialiștii avertizează că ele contribuie la schimbarea comportamentului animalelor și la creșterea riscului unor interacțiuni periculoase.
Deși legislația prevede mecanisme de intervenție și instituțiile responsabile au proceduri clare de acțiune, acestea rezolvă de cele mai multe ori efectele, nu și cauzele problemei. În funcție de situație, autoritățile pot recurge la alungarea, relocarea sau, în cazuri excepționale, extragerea exemplarelor considerate periculoase. În practică, însă, alungarea unui urs nu garantează că acesta nu va reveni în aceeași zonă. În alte situații, animalul se poate deplasa către o localitate vecină, unde va genera probleme similare. Relocarea exemplarelor problematice este și ea prevăzută de legislație, însă specialiștii atrag atenția că eficiența acestei măsuri depinde de numeroși factori și că problema prezenței urșilor în apropierea comunităților nu poate fi rezolvată printr-o singură măsură sau prin intervenții punctuale.
Ce spune specialistul
Tribuna a solicitat opinia biologului Mircea Mărginean, unul dintre specialiștii cu experiență în domeniul conservării faunei sălbatice. Absolvent al specializării Ecologie și Protecția Mediului din cadrul Facultății de Științe a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, acesta a urmat studii în managementul sistemelor ecologice și activează în cadrul organizației Flora & Fauna, una dintre cele mai vechi organizații de conservare a naturii la nivel mondial, prezentă în peste 40 de țări.
Potrivit specialistului, discuția despre urși nu trebuie redusă doar la numărul exemplarelor existente:
„Problema nu este doar numerică, ci una de gestionare a habitatului și a relației om–urs. Soluțiile nu trebuie să fie drastice, ci bine gândite și integrate într-o strategie națională, precum Planul Național de Acțiune pentru conservarea ursului brun, care propune măsuri de prevenție, intervenție și educație”, explică Mircea Mărginean.
Cosmin Pal
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Ștefania VESA
Marius MUNTEANU GHIUR
Adrian POPESCU
b.o.n.
Comunicat de presa
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ
Ștefania VESA
Dumitru CHISELIȚĂ