Cum poți să candidezi pentru un post care nu există. „Joburile-fantomă”, fenomenul care câștigă tot mai mult teren pe piața muncii

Un număr importante de anunțuri de angajare publicate online nu corespund unor posturi reale sau active, avertizează studii și analize recente de pe piața muncii.

Fenomenul, cunoscut sub denumirea de „ghost jobs”, este documentat tot mai des de instituții de cercetare, platforme de recrutare și presa economică, pe fondul discrepanței dintre numărul mare de joburi afișate și volumul mai redus de angajări efective.

Ce arată datele statistice

Potrivit datelor Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în iunie 2025, pe piața muncii erau raportate aproximativ 7,4 milioane de posturi vacante, în timp ce numărul angajărilor efective a fost de circa 5,2 milioane. Diferența de peste 2,2 milioane de posturi, echivalentă cu aproape 30 la sută din totalul joburilor afișate, este invocată de mai multe analize drept un indicator al existenței unui volum mare de anunțuri care nu se finalizează prin angajări.

O analiză publicată de Entrepreneur, bazată pe date culese de pe LinkedIn și alte platforme importante, arată că 25-30 la sută dintre anunțurile de angajare online pot fi considerate „ghost jobs”. Un studiu realizat în 2024 estimează că între 18 și 22 la sută dintre joburile publicate nu au în spate un proces real și activ de recrutare.

Ce spun recrutorii și companiile

Fenomenul este confirmat și de sondaje realizate în rândul profesioniștilor din recrutare. Potrivit unui studiu citat de HRsUS, peste 80 la sută dintre recrutori au recunoscut că au publicat, la un moment dat, anunțuri pentru posturi care nu erau aprobate sau nu urmau să fie ocupate imediat. În jur de 30 la sută dintre companiile participante la cercetare au postat joburi fără intenția de a face o angajare concretă.

Motivele invocate includ testarea pieței pentru nivelurile salariale, colectarea de CV-uri pentru nevoi viitoare, menținerea unei imagini de creștere sau lăsarea activă a unor anunțuri după ce posturile au fost înghețate sau deja ocupate.

Analizele realizate pe datele platformelor de recrutare indică existența unui număr mai mare de „ghost jobs” în domenii precum IT, media, construcții, ospitalitate și servicii juridice. În aceste sectoare, un număr ridicat de anunțuri rămân active perioade îndelungate, uneori peste 90 de zile, deși durata medie de ocupare a unui post este de 30-45 de zile.

Reguli mai stricte

În contextul amplificării acestui fenomen, unele platforme de recrutare au început să aplice reguli mai stricte pentru publicarea și menținerea anunțurilor. LinkedIn a introdus mecanisme de semnalare a joburilor inactive și lucrează la etichete de tip „job verificat”, care indică faptul că angajatorul confirmă existența și actualitatea postului. Platforma solicită și actualizarea periodică a anunțurilor, ca să rămână vizibile în rezultatele de căutare.

Indeed a implementat sisteme automate de detectare a anunțurilor suspecte și le permite candidaților să raporteze joburi care par înșelătoare sau inactive. Cele care nu sunt actualizate sau care generează reclamații repetate pot fi eliminate.

Greenhouse, platformă utilizată de mii de companii mari, a publicat analize interne despre joburile inactive și le recomandă explicit angajatorilor să nu afișeze posturi fără aprobare bugetară, ca să evite distorsionarea pieței și deteriorarea relației cu candidații.

Pe lângă măsurile luate de platforme, autoritățile din unele jurisdicții analizează reglementări directe. În Canada, provincia Ontario a anunțat intenția de a introduce reguli care să oblige angajatorii să confirme dacă un post este real și disponibil și să ofere feedback minim candidaților intervievați. Măsuri similare sunt discutate și în alte state, pe fondul presiunii publice legate de transparența proceselor de recrutare.