Prețurile au crescut mai mult decât salariile în 2025, pentru prima oară în ultimii trei ani. Cât va fi salariul mediu în Sibiu, în 2026

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te📰

Salariul mediu net din România a crescut în ultimul deceniu într-un ritm de peste două ori mai mare decât inflația, dar anul 2025 a marcat o a doua ruptură în trendul puterii de cumpărare, după cea din anul 2022, arată o analiză Termene Business Hub.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat recent datele despre inflația pentru decembrie 2025, care a urcat la 9,7 la sută, de la nivelul de 6,6 la sută din decembrie 2024. La nivelul întregului an 2025, INS a calculat o inflație medie de 7,3 la sută, față de 5,6 la sută în 2024.

În mod tradițional, INS segmentează inflația în funcție de trei categorii principale: mărfurile alimentare, mărfurile nealimentare și serviciile. Cele mai mari scumpiri din 2025 le-au ]nregistrat serviciile (8,3 la sută), mărfurile nealimentare (7,2 la sută) și mărfurile alimentare (6,8 la sută).

În perioada ianuarie-noiembrie 2025, salariul mediu net la nivel național a fost de 5.502 lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 5,9 la sută comparativ cu salariul mediu net național de 5.197 lei din 2024, calculat de Termene ca medie aritmetică a salariilor medii nete lunare.

Cu alte cuvinte, în 2025, inflația a crescut într-un ritm mai alert (7,3 la sută) decât salariul mediu net la nivel național (5,9 la sută), ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 1,3 la sută. Spre comparație, minusul din 2022 a fost de 1,6 la sută și a fost determinat de o inflație-record motivată în principal de criza din energie și războiul din Ucraina și parțial de recuperarea post-pandemie.

Rata inflației a „explodat” după pandemie

În ultimii zece ani, rata inflației a crescut cu 53 la sută, în timp ce salariul mediu net s-a majorat cu 115,8 la sută. Veniturile populației au crescut într-un ritm de 2,2 ori mai alert decât prețurile.

O analiză detaliată a perioadei de zece ani scoate în evidență o evoluție asimetrică a celor doi parametri. Pe de o parte, România a înregistrat în 2016 o scădere a prețurilor cu 1,6 la sută, pentru ca până în 2021 inflația anuală să fie formată dintr-o singură cifră. Astfel, inflația cumulată în perioada 2016-2021 a fost de 15,9 la sută. Salariul mediu net anual a crescut cu 69 la sută între 2016 și 2021, de la 1.848 la 3.099 lei, în special datorită creșterilor anuale cu cel puțin 13 la sută din 2016-2019.

Prin urmare, dacă scoatem din calcul anii de inflație ridicată 2022 și 2025 și anii de expansiune economică 2023 și 2024, salariile au crescut de aproximativ 4,3 ori peste rata inflației. Raportul a fost aproape dublu față de cel din întreaga perioadă 2016-2025.

În perioada pandemiei (2020-2021), creșterea salariului mediu net s-a înjumătățit, însă chiar și așa a fost mai mare decât rata anuală a inflației. 2022 a marcat însă o schimbare importantă: rata inflației a crescut într-un ritm alert, la 13,8 la sută, pe fondul creșterilor puternice de prețuri la mărfurile alimentare (+15,7 la sută), cele nealimentare (+14,7 la sută) și servicii (+7,8 la sută). Salariul mediu net a crescut într-un ritm mai lent, cu 12,2 la sută, la 3.974 lei. Practic, în anul în care au fost eliminate restricțiile, puterea de cumpărare a populației a scăzut.

Au urmat doi ani în care rata inflației a scăzut într-un ritm alert, la 10,4 la sută în 2023 și 5,6 la sută în 2024, perioadă în care salariul mediu net a crescut mai mult decât inflația, cu 15,3, respectiv 13,4 la sută.

Lucrurile s-au schimbat din nou în 2025, care a marcat o nouă scădere a puterii de cumpărare, pe baza creșterii salariului mediu net într-un ritm mai lent decât inflația.

Ce a „cântărit” cel mai greu

Datele agregate de pe parcursul ultimului deceniu arată că mărfurile alimentare au suferit cele mai mari creșteri de prețuri, însă asta are ca explicație majorările semnificative din 2022 (+15,7 la sută) și 2023 (+14,9 la sută). Practic, în acești doi ani, inflația cumulată a mărfurilor alimentare a fost de 30,6 la sută – mai mult de jumătate din inflația cumulată pe acest segment într-un deceniu, de 57,3 la sută.

Prețurile mărfurilor nealimentare au crescut cumulat cu 52,7 la sută, însă în anumiți ani au existat deosebiri majore comparativ cu mărfurile alimentare. De exemplu, inflația mărfurilor nealimentare a fost de aproape două ori mai mare decât inflația mărfurilor alimentare în 2018, 2021 și 2024, dar de aproximativ două ori mai mică în 2017 și 2023.

O discrepanță majoră s-a petrecut și în 2020, când mărfurile nealimentare s-au scumpit cu numai unu la sută, comparativ cu creșterea cu 4,8 la sută a prețurilor mărfurilor alimentare. Între timp, serviciile au fost afectate de inflație mult mai predictibil: 47,5 la sută. După ce, în 2016 și 2017, a existat chiar o deflație cu 0,8 la sută, inflația pentru această categorie s-a menținut în intervalul 2,5-3,9 la sută în 2018-2021.

Ultimii patru ani au adus însă creșteri majore și la acest capitol, cu un record de inflație de 11,3 la sută în 2023. În ceilalți trei ani, inflația la servicii a oscilat între 7,8 și nouă la sută, un ritm de aproape trei ori mai ridicat comparativ cu perioada de până în 2021.

Deși în ultimul deceniu salariul mediu net a crescut de peste două ori mai rapid decât inflația, anul trecut raportul s-a inversat pentru prima oară în ultimii trei ani. 2025 a fost anul în care economia a „decontat” ajustările fiscale și scumpirile la energie și a readus consumul într-un dezechilibru înregistrat ultima dată în 2022.

La ce se pot aștepta sibienii

Conform proiecțiilor economice bazate pe evoluția salariilor din 2025 și pe estimările pentru 2026, salariul mediu net în județul Sibiu ar putea ajunge în acest an la aproximativ 5.700 de lei pe lună. Creșterea vine pe fondul majorărilor salariale din sectorul privat, al presiunii inflaționiste din ultimii ani și al deficitului de forță de muncă în anumite domenii.

În 2025, salariul mediu net în Sibiu s-a situat peste pragul de 5.300-5.500 de lei. Câștigurile diferă semnificativ în funcție de domeniul de activitate. Angajații din IT, industrie automotive, producție industrială sau servicii specializate pot depăși cu mult această sumă, în timp ce salariile din retail, HoReCa sau servicii de bază rămân sub media județeană.