Cu cărţile pe faţă

* Are cineva la Primăria Sibiului o evidenţă a imobi­lelor retrocedate şi aflate în părăsire, în vreme ce foştii chiriaşi, care au locuit acolo zeci de ani, sunt pe drumuri sau locuiesc pe unde apucă? Se interesează cineva – arhitecţi, constructori, specialişti, conţopişti -de clădirile aflate pe lista monumentelor istorice? Cu plantări de panseluţe, de pomişori, cu piste colora­te pentru biciclişti, cu asfaltat străzi, aceleaşi în fiecare an, Sibiul se va duce de râpă ca punct de atracţie turistică. (Dacă mai află străinii că aici eşti omorât şi jefuit pe stradă şi în casă, în zone rezidenţiale, adio renume şi fală internaţională!) * Am înţeles că administraţiile locale au primit indicaţii să nu mai risipească bani pe toate prostiile şi şuşanelele cu ocazia sărbătorilor, dar drapelele tricolore nu-s, în opinia mea, incluse la capitolul "risipă" şi ar trebui să existe peste tot. În această privinţă de ce nu-i plagiem pe americani, care şi le pun şi în WC?! * Nu ştiu câţi naivi sunt în România, dar vrăjeala cu Black Friday-care văd că se prelungeşte-mi se pare o şarlatanie, menită să-i determine pe oameni să-şi cheltuiască banii pe lucruri nu stringent necesare. Momea­la asta americănească au înghiţit-o românii fără să clipească, după care vor strânge din buci la iarnă, uitându-se la noile lor televizoare cumpărate aşa-zis chilipir. Ca în fiecare an, iarna a venit în România într-o sâmbătă şi i-a găsit pe oameni nepregătiţi, de parcă n-ar fi ştiut că din noiembrie te poţi aştepta la zăpadă în orice clipă. Pe noi ne-a ferit Cel de Sus, dar la câmpie a fost prăpăd. Şi asta se întâmplă mereu. Departe de a-i compătimi, spun că îşi merită soarta. Unde sunt parazăpezile de altădată: cele din lemn le-au pus pe foc, cele metalice le-au vândut la fier vechi. Unde sunt "pânzele"de copaci aflate de-a lungul şosele­lor, pentru apărarea acestora de viscole şi nămeţi? Au fost hăcuite cu topoarele şi cu drujbele, iar acum cer să-i despăgubească guvernul că le-a dărâmat viscolul coşmeliile din chirpici (Ce mai ştiţi de ăia cărora le-a făcut Becali case după inundaţii şi de ăia care, în 1990, au distrus instalaţiile de irigaţii ca să-şi betoneze gardurile şi curţile, astă-vară plângând pe la posturile tv că-i omoară seceta şi vor bani de la UE etc.). * Eu am învăţat că, în orice afacere, se încheie un contract cu tot felul de clauze. Primăria noastră a acceptat ca să plătească mai mult activităţi­le de adunare a gunoiului menajer şi de deszăpezire. Când cu parcul de pe Calea Poplăcii, am fost "consultaţi'' ce nume să-i dea, acum, când este vorba de o afacere se­rioasă, nu ne-a mai întrebat nimeni dacă ne convine, nu ne-a spus nimeni de ce au crescut preţurile, nu ne informează nimeni ce se întâmplă cu banii pentru deszăpe­zire dacă nu vom avea zăpezi ca în sud şi nu va fi nevoie de desăpezire etc. Totul se face pe tăcute, mor­molocii din Consiliul local aprobă tot ce le bagă pe gât Frau Astrid Cora şi FDGR-ul, iar noi plătim, că de aia am fost făcuţi. Am plătit impozite pentru o locuinţă proprietate, la care Primăria n-a contribuit cu nimic, pentru o maşină care n-a părăsit curtea, pentru nişte metri pătraţi de teren cumpăraţi tot de la Primă­rie şi voi plăti pentru deszăpezire, deşi tot eu tre­buie să curăţ zăpada de pe trotuar etc.. Mă, beliţilor, nu vi se pare că vă cam bateţi joc de noi, ca să puteţi huzuri până ieşiţi la pensie şi după?

P.S. Şi când vreau să stau de vorbă cu directoarea Căminului de bătrâni de pe strada Coşbuc, îmi dă cu flit: "Nu cu mine vorbiţi, cu purtătoarea de cuvânt a Primăriei".