Cu cărţile pe faţă

* În anul 2009 am cunoscut-o pe Simona Vintilă, sibiancă stabilită la Timişoara. Venise să pună în scenă o piesă la Teatrul Gong ca actriţă şi regizoare. Aflu acum că a ajuns cadru didactic universitar la secţia germană a  Facultăţii de Muzică şi Teatru din Timişoara, este doctor, obţinând titlul cu teza "Teatrul German de Stat din Timişoara – un model de supravieţuire în spaţiul cultural românesc". Cei de la Secţia germană a teatrului sibian au auzit de ea? * Dacă vă plac locurile liniştite, ce o frumuseţe sălbatică, mergeţi pe ruta Şura Mare-Slimnic-Ruşi-Şeica Mare. De la şosea, mai aveţi de mers 11 km până să ajun­geţi. .. "pe-un picior de plai, pe-o gură de rai" în satul Petiş, punctul terminus al călătoriei. O lume de linişte, verdeaţă şi pace, adevărat Eden pământean, un loc în ca­re nici câinii nu se ostenesc să latre la străini.* Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), filozoful neamţ considerat părintele dialecticii, spunea că ţăra­nii sunt "materie vie, lipsită de conştiinţă de sine, car­ne de tun mută, bălegarul civilizaţiei". Se referea, probabil la conaţionalii săi, fiindcă nu peste tot ţăranii sunt "proşti, leneşi şi beţivi". Ca argumente vă ofer câ­teva cifre statistice din anul 1925, când România se afla pe locul 4 în lume la producţia de porumb, pe lo­cul 6 la vin, pe locul 8 la cartofi şi orz, pe locul 11 la grâu. Şi nu marii latifundiari dădeau grosul ci mii­le de ţărani "mijlocaşi", pe care comuniştii, când au ajuns la putere, i-au făcut "chiaburi", băgându-i prin puşcării sau obligându-i la cote greu de suportat. Aceşti ţărani "proşti, leneşi şi beţivi" au ţinut în câr­că o ţară întreagă ani mulţi, iar acum sunt bătaia de joc a celor de la Putere. Petre Ţuţea zicea, pe bună dreptate: "Ţăranul este omul absolut. Eu mă gândesc la ţăran bio-istoric, pentru că el e purtătorul bio-istoric al românilor. Fără cioarecii lui, aici trăiau tăta­rii, pecenegii, cumanii, turcii, maghiarii, germanii…Pe cioarecii lui stăm". * Dacă nu-mi plăcea şcoala, frizer de câini ar fi trebuit să mă fac. Sibienii care au câini de companie se plâng că, mai ales în această perioadă, nu ajung la frizeri (hair stylişti) de câini decât cu programare, iar preţurile au luat-o razna, pornind de la 70 de lei o tunsoare simplă, clasică şi ajungând până la 250 de lei, una cu fiţe! Am uitat să mă interesez cam la ce preţ se ridică o ceremonie de înmormântare a unor animale de companie. (Oare cadrele didactice care cer mărirea salariilor au în vedere şi aceste costuri suplimentare?) * Mă bucur să aud că se măreşte capacitatea Colegiului Pedagogic din Sibiu cu clase şi sală de sport  * Ca să mai schimb meniul de seară, am cumpărat două conserve cu peşte: una"Tuna Chunks in Brine", adică bucăţi de ton în suc pro­priu şi saramură, din Ecuador, via Germania şi "Sprats in tomato souce", adică şprot în bulion, ţara de origine fiind Polonia! Cică industria noastră piscicolă nu era rentabilă, iar navele de pescuit erau expirate, aşa că au fost date la fier vechi. Tâlharii care au apărut du­pă revoluţie au mers la "punct ochit, punct lovit". Azi, mâine, şi pescarii din Deltă vor mânca tot conserve aduse de peste mări şi ţări, dacă nu se va găsi un… Erdogan care să pună piciorul în prag şi să spună:"Până aici v-a fost!"