📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Cripta din Mănăstirea Ursulinelor, fostul Colegiu Pedagogic, a fost prezentată zilele acestea într-un mod aparte de ghidul turistic Adela Dadu. Deși clădirea se află în plin proces de restaurare, participanții au avut parte de o experiență diferită față de tururile istorice obișnuite.
Prezentarea a fost una aparte deoarece, în locul unei descrieri bazate pe cifre, date și informații greu de urmărit, ghidul a ales să transforme vizita într-o poveste. Experiența nu a fost prezentată din postura unui simplu ghid, ci prin intermediul unui personaj inspirat din vremurile de demult.
Ținând un felinar în mână, povestea a început să capete tot mai mult farmec pe măsură ce pașii grupului coborau spre subsolul clădirii, în cripta vechii mănăstiri. Atmosfera întunecată, ecoul încăperilor și lumina slabă au transformat vizita într-o experiență aproape teatrală, în care istoria a fost simțită mai degrabă decât explicată.
,,Locul acesta a aparținut mai întâi dominicanilor. Au sosit în cetatea Sibiului la puțin timp după întemeierea sa și s-au așezat aici, pe stradă, puțin mai jos, dincolo de ziduri, într-un loc mlăștinos, deloc prietenos. Puțin aveau să știe sărmanii la ce pericole se expun. Apoi a venit anul 1242, un mare blestem peste aceste ținuturi. Hoardele mongole au trecut munții și, sub tropotul copitelor cailor lor, au pustiit totul în cale. Praf și cenușă. Atât s-a ales de mica mănăstire a călugărilor de dincolo de ziduri. Doar o mână de călugări au mai rămas”, începe ghidul prezentarea.
Mijlocul veacului al XVI-lea a adus mari schimbări în Transilvania. Johannes Honterus din Kronstadt – Brașovul de astăzi – împreună cu marii cărturari ai vremii, au adoptat reforma luterană. Prima slujbă luterană s-a ținut la Biserica Neagră din Brașov, iar apoi, treptat, în anii care au urmat, reforma s-a răspândit rapid în întreaga Transilvanie, inclusiv la Sibiu. După ce au slujit aici atâta vreme, călugării dominicani au fost nevoiți să plece. Au fost alungați de lângă mănăstirea lor.
În anul 1543, în urma Reformei, populaţia săsească a trecut la luteranism, iar mănăstirea a fost desfiinţată. Biserica a intrat în posesia luteranilor. În perioada habsburgică biserica, cunoscută sub numele de „Biserica mănăstirii” (în germană Klosterkirche) a revenit cultului romano-catolic, fiind încredinţată maicilor ursuline, pentru a construi alături un pension de fete.

În iulie 1733 vor veni din Bratislava opt călugărițe ursuline, fiind primite într-un mod festiv. În 1734 lângă biserică se va construi mânăstirea propriu-zisă. În 1769 clădirea va fi extinsă (banii fiind oferiți călugărițelor de către împărăteasa Maria Tereza) pentru a putea face față noii instituții care se va ridica aici, adică școala catolică. Lucrările vor fi terminate în 1772, costând 38.821 guldeni. Desființarea ordinului iezuit (primul ordin călugăresc sosit în oraș odată cu administrația habsburgică) de
către împăratul Iosif al II-lea, va face ca multe dintre activitățile acestora să fie preluate de către alte ordine călugărești. În Sibiu, ursulinele vor acționa ca atare, preluând de la iezuiții alungați din cetate rolul educațional pe care îl aveau. Astfel în 1789, ele vor deschide școala elementară catolică numită Școala Normală k.u.k. (Școala Națională a Marelui Principat). Şcoala era o continuare a gimnaziului catolic iezuit care funcționa din anul 1774. Școala ursulinelor (Ursuliner-Nonnen, Kloster und Schule) va fi una dintre școlile de elită ale orașului, aici învățând copii ai familiilor bogate, care doreau a-şi educa copiii într-un mediu german după un tipic iezuit. În perioada interbelică aici funcționa atât școala elementară de fete romano-catolică „Sf. Ursula”, cât și Gimnaziul de fete (rom-cat) „Sf. Ursula.

În anul 1948, mănăstirea a fost desființată. În perioada comunistă, în clădire a funcționat Liceul Pedagogic, care după 1990 a devenit Colegiul Pedagogic „Andrei Șaguna”. În anul 2010, colegiul s-a mutat pe Aleea Turnu Roșu.
Astăzi, în subsolul bisericii se află zeci de morminte, multe dintre ele afectate de trecerea timpului și de distrugerile provocate de oameni. În cripte se găsesc rămășițele măicuțelor și călugărilor care au trăit și au slujit la Sibiu. În multe cazuri, numele lor nu mai pot fi identificate, deoarece puține morminte mai păstrează însemnele originale.
Reprezentanții transmit că astfel de tururi ghidate vor continua să fie organizate și anunțate și în perioada următoare.
Ștefania VESA
Nekta Ioana DEDU
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Răzvan NEGRU
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Nekta Ioana DEDU
Ștefania VESA
Ștefania VESA