Cosmin Herța, apicultorul ecologic sibian care a schimbat legislația europeană a mierii

📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰

Din Galeș, un sat așezat la poalele Cindrelului, un apicultor sibian a reușit ceea ce organizații profesionale, federații și instituții internaționale încearcă de ani de zile: să împingă Uniunea Europeană către o schimbare majoră în piața mierii. Începând din această lună, borcanele comercializate în statele membre vor trebui să arate clar consumatorilor de unde provine mierea și în ce proporție se regăsește fiecare țară în amestec. Pentru mulți europeni va părea doar o modificare minoră, însă pentru apicultori este una dintre cele mai importante victorii. Iar în spatele ei se află numele unui sibian: Cosmin Herța.

Un fost IT-ist care a descoperit apicultura din întâmplare

Paradoxul este că omul care astăzi convinge oficialii europeni despre nevoile apiculturii, nu a avut niciodată legături cu acest domeniu. A terminat un colegiu de informatică și a lucrat ani de zile în IT. Spune că se simțea însă complet rupt de lumea în care trăia.

„Eram foarte slab, aveam 65 de kilograme la 1,84 metri. Lucram toată ziua la birou și simțeam că nu-mi găsesc locul, fiindcă eu veneam de la țară. Eram obișnuit cu munca fizică, cu sapa la cartofi, la porumb, cu viața de afară. Simțeam că mă atrofiez în fața laptopului așa că am decis să merg la sală în încercarea de a câștiga ceva masă corporală. Așa s-a întâmplat că, încercând să am o alimentație mai sănătoasă, am descoperit polenul crud. Am vrut să cumpăr, dar nu am găsit. Știam că un fost coleg de generală avea o stupină ți l-am sunat să-l întreb de unde pot cumpăra polen crud. Mi-a spus că nu colectează, dar că îmi poate da un stup și mă poate învăța. Mi-a dat și câteva cărți. Din momentul acela am devenit fascinat. Citeam despre albine și nu mă mai puteam opri. Fugeam la stupul meu în fiecare zi după serviciu, să văd ce au mai făcut albinele. Pentru mine era o nebunie. Atunci am învățat cel mai mult.”

În următorul an, acel stup au devenit patru. Din patru au devenit zece. Apoi 25, 80, iar în prezent are nu mai puțin de 270 de familii de albine, răspândite între Galeș, Săliște, Tilișca, Cindrel și Păltiniș.

Momentul în care a descoperit că „trăia într-o minciună”

Unul dintre cele mai puternice momente din povestea lui Cosmin Herța a venit în 2017, când a decis să își certifice stupina ecologic. Până atunci era convins că produce o miere curată, bazându-se pe faptul că albinele sale roiau în jurul pădurii din Galeș, un loc ce nu fusese atins de exploatările agricole industriale. „Eram într-o zonă de munte, ferită de poluare. Aveam grijă de albine. Nu foloseam tratamente în timpul culesului și credeam că sunt un apicultor ecologic. Am aflat însă rapid că trăiam într-o minciună. Nu știam că substanțele folosite în stup rămân ani întregi în faguri și că ceara absoarbe tot ca un burete. Poți să tratezi un stup o singură dată și apoi să ai zece loturi de miere contaminate de acea substanță, în următorii doi ani.”

Cu ajutorul banilor europeni, a reușit să implementeze unele schimbări radicale. A înlocuit majoritatea fagurilor cu unii ecologici din ceară naturală netratată și a renunțat la ramele cu fir de zinc în favoarea celor cu fir de inox alimentar. A renunțat complet la antibiotice și tratamente chimice și și-a mutat stupii exclusiv în zone montane și forestiere, cât mai departe de culturile convenționale.„ Pentru a obține miere ecologică, eu nu am voie să folosesc antibiotice. Nu am voie să folosesc tratamente chimice. Nu am voie să colectez miere din zone poluate sau industrializate. Sunt verificat de EcoCert, cea mai respectată organizație de certificare ecologică din lume. Dacă greșesc, îmi pierd certificarea”, spune mândru, dar foaret responsabil Comsin Herța.

Mierea care a atras atenția laboratoarelor

Nu după mult timp, rezultatele au început să apară. Una dintre mierile produse în stupinele apicultorului sibian a fost supusă unor analize complexe, care au identificat nu mai puțin de 274 de nutrienți activi. Pentru specialiști, rezultatul a fost unul de-a dreptul remarcabil. Este cel mai complex aliment testat de specialiștii unui târg internațional de produse apicole din Londra. Herța susține că valorile obținute pentru compușii bioactivi, antioxidanți și substanțele antiseptice depășesc inclusiv indicatorii pentru celebra miere de Manuka, considerată etalonul mondial în categoria produselor apicole premium.

„Noi am rămas surprinși de rezultate. Sincer, nici nu ne-am propus să concurăm cu Manuka. Am vrut doar să vedem ce avem. Când au venit analizele, am realizat că produsele noastre au o complexitate extraordinară. Asta demonstrează că România are resurse naturale incredibile și că încă există zone aproape neatinse, capabile să producă alimente excepționale”, spune Cosmin Herța.

Recent, produsele sale au fost premiate cu trei medalii la unul dintre cele mai importante târguri mondiale dedicate produselor bio. Totodată, Cosmin Herța este singurul român care a obținut locul întâi la EU Organic Awards, competiția organizată de Comisia Europeană pentru cele mai performante afaceri bio din Uniune. Însă cea mai importantă realizare a sa nu este nici trofeul european și nici medaliile internaționale.

Cum a transformat premiile într-o voce pentru schimbarea legii

Odată confirmat produsul său, apicultorul sibian a decis să folosească vizibiitatea dobândită pentru a rezolva ceea ce considera adevărata problemă a apiculturii europene: lipsa de transparență din piața mierii. „Am făcut presiuni ani la rând și în România. Am ajuns inclusiv la nivel de secretar de stat și în discuții cu oameni din Ministerul Agriculturii. Problema era că de fiecare dată ne loveam de același lucru: pentru orice modificare legislativă, pentru orice studiu de impact, pentru orice analiză serioasă era nevoie de bani. Noi suntem o asociație independentă, nu percepem taxă de membru, nu avem finanțări și nu avem susținere politică. Practic ni se cerea să facem pe banii noștri studii care să ajute întreaga industrie”, povestește Herța.

Cu toate astea, premiul acordat de Comisia Europeană i-a oferit acces la oameni și instituții care au putere de influențare a deciziilor la nivel european.

„Am avut mai multe intervenții la Comisia Europeană. Ultima a fost după ce am fost premiat la Bruxelles. L-am întâlnit pe comisarul european Christophe Hansen și am discutat despre problemele pe care le avem cu importurile și cu produsele falsificate. Am reușit să obținem modificarea legii etichetării. Până acum se accepta formularea «amestec de miere din UE și din afara UE». Consumatorul nu știa nimic. Nu știa de unde vine produsul, nu știa ce conține. Acum va trebui să fie trecut procentul din fiecare țară”, explică apicultorul sibian.

Discuțiile dintre Herța și Comisarul European, purtate la Bruxelles, s-au suprapus cu presiunile venite din mai multe state membre și cu investigațiile europene care au arătat amploarea fenomenului de falsificare a mierii. În cele din urmă, Comisia Europeană a modificat regulile de etichetare, iar noua legislație, care va intra în vigoare în toate statele membre de săptămâna viitoare, din 14 iunie, obligă comercianții să precizeze clar țările de proveniență și proporția mierii din fiecare dintre acestea.

„Nu pot spune că eu singur am schimbat o directivă europeană. Ar fi incorect. Dar pot spune că am fost acolo, că am dus argumentele noastre direct la cei care iau deciziile și că am insistat până când vocea apicultorilor a fost auzită. Pentru mine, asta valorează mai mult decât orice medalie. Medaliile rămân în vitrină. O lege care îi ajută pe toți apicultorii europeni rămâne pentru generațiile următoare.”

„O să vedeți borcane pe care va scrie 1% miere din România și 99% din China”

Schimbarea vine după ani de presiuni din partea apicultorilor europeni și după o serie de investigații care au arătat amploarea fenomenului. Un studiu realizat la nivelul Uniunii Europene a concluzionat că aproximativ 46% din mierea importată din afara spațiului comunitar este suspectă de falsificare. În multe cazuri, produsele conțineau siropuri obținute din orez, porumb sau sfeclă de zahăr, iar originea reală era mascată prin diferite procedee comerciale sau de laborator.

„Concurența neloială s-a amplificat din momentul în care a început războiul din Ucraina”, spune Herța. „La acel moment, chinezii au cumpărat o mare parte din industria ucraineană de miere, iar după ce Ucraina a primit acces facil la infrastructura de transport și la porturile din regiune, au început să apară fluxuri comerciale greu de urmărit. Vin containere întregi din China cu documente care indică Ucraina drept punct de origine comercială, iar produsul ajunge pe piața europeană la prețul de un dolar kilogramul. Acela este un sirop de glucoză-fructoză sintetizat în laboratoarele chinezești, din amidon de porumb sau orez, procesate astfel încât să imite aspectul și consistența mierii. Pentru consumator diferența este aproape imposibil de observat fără analize de laborator, iar pentru apicultorii care produc corect este o concurență devastatoare.”

De săptămâna viitoare, milioane de europeni vor citi altfel eticheta unui borcan de miere. În locul unor formulări generale precum „amestec de miere provenită din Uniunea Europeană și din afara Uniunii Europene”, etichetele vor fi obligate să indice clar originea și proporția fiecărui ingredient. „O să vedeți borcane pe care va scrie 1% miere din România și 99% din China, iar asta chiar nu este o exagerare”, avertizează apicultorul sibian. Este o schimbare care s-a scris la Bruxelles, dar la care și-a adus contribuția decisivă și Cosmin Herța, un apicultor din Galeș, convins că oamenii au dreptul să știe ce pun pe masă.