Comisia Europeană a blocat sume cam de 7,5 ori mai mari decât bugetul CJ Sibiu. De ce merge PNRR atât de greu?

România a reușit performanța negativă să atragă doar 38% din fondurile europene disponibile prin PNRR. Ba, mai mult, riscăm să pierdem grosul bugetului alocat României, până la 28,5 miliarde euro, bani care ar putea să modernizeze satele, comunele, orașele, infrastructura de transport sau chiar cea socială. Motivele pentru care gradul de absorbție este atât de scăzut se cer căutate la nivelul decidenților politici, dar și în cadrul eșalonului doi, unde din punct de vedere administrativ procedurile sunt greoaie. De ce se învârt rotițele atât de anevoios când ar trebui să profităm la maximum de oportunitatea PNRR, de fondurile europene nerambursabile? Și, totuși, care sunt oportunitățile actuale de finanțare.

„Fluxul de absorbție este foarte afectat, dar asta se întâmplă de anul trecut. PNRR e un program care cumva mai mult ne împiedică. A durat foarte mult evaluarea pentru programul de digitalizare. Acum 2 ani, în iunie, s-au depus proiectele și încă avem unele care nu au contractul de finanțare semnat”, explică situația Sonia Bandrea, director de vânzări, Fabrica de Consultanță.

Antreprenorii sibieni și, in extenso, din Regiunea Centru, sunt în continuare interesați de fonduri pentru producție, pentru domeniul construcțiilor și comerțului. Și, în special, caută sprijin pentru plata salariilor. Situația constatată de consultantul sibian este că cererea și zonele de interes manifestate de potențialii beneficiari nu coincid neapărat cu programele de finanțare și obiectivele acestora.

 „Pe Regiunea Centru am avut linii de finanțare și pentru microîntreprinderi, și pentru IMM-uri. S-au consumat bugetele pe ambele apeluri. Pe linia pentru IMM-uri, finanțarea nerambursabilă maximă era 1,5 milioane de euro și s-au depus 377 de proiecte, 320% din buget. Iar alocarea apelului a fost 402 milioane de lei. Iar pe linia pentru microîntreprinderi, s-au depus 250% din buget și bugetul total a fost 137 milioane lei. Aici finanțarea nerambursabilă maximă era 200.000 de euro. Aici a fost interesul foarte mare și noi am avut foarte multe proiecte depuse, în special, pe producție. Sectorul de producție e finanțat cam peste tot. Un interes foarte ridicat s-a manifestat și în cazul lucrărilor de construcții, însă de 2 ani Uniunea Europeană a introdus un regulament care nu mai permite să achiziționăm prin finanțări nerambursabile echipamente care folosesc combustibil fosil, deci strict echipamente electrice. Aici au fost ceva probleme cu firmele de construcții pentru că deși există multe echipamente full electric, însă nu au randament. Adică pe constructorii cu lucrări mari nu îi ajută cu nimic. Pe lângă faptul că sunt foarte scumpe echipamentele electrice, nici nu au randament. Se lucrează o oră, două, trei, după aia trebuie puse la încărcat și nici nu au puterea pe care o au cele tradiționale, pe combustibil fosil”, argumentează Sonia Bandrea, FdC.

Multe firme din sectorul comerțului caută finanțare, însă acestui domeniu nu îi sunt alocate aproape deloc bugete din fonduri nerambursabile. „Comerțul nu primește bani, acitivitățile de producție se finanțează mereu, dar, culmea, producția își pierde din interes. Doar într-un procent redus mai merge industria alimentară, cea de panificație, de pâine. Sunt și foarte mulți antreprenori dezamăgiți că nu se primesc finanțări pentru salarii”, arată consultantul sibian.

Prin ce programe UE acoperă plata salariilor

Deși de interes pentru antreprenori, Uniunea Europeană nu încurajează plata salariilor în mod direct. În schimb, o nouă linie de finanțare acoperă inclusiv această nevoie, dar nu generează atractivitate în rândul potențialilor beneficiari. Este vorba despre fondurile pentru cercetare-dezvoltare.

„Pe cercetare mai sunt disponibile fonduri, prin Agenția de Dezvoltare Regională Centru, deși privații nu prea înțeleg încă ce înseamnă, e o noutate. Foarte puțină lume e interesată de cercetare-dezvoltare, pentru că încă pare ceva foarte ciudat. Până acum se finanțau universitățile pe partea de cercetare, acum au introdus și încurajează componenta de cercetare-dezvoltare și în cadrul IMM-urilor, pentru a dezvolta produse noi, brevete, mărcii înregistrate. Cred că suntem la al treilea apel pe Regiunea Centru cu componenta de cercetare-dezvoltare. Avem o linie deschisă pe cercetare cu un buget de 45 de milioane de lei, iar finanțarea nerambursabilă maximă per proiect este de 500.000 de euro. Sunt bani destul de mulți pe această zonă, doar că IMM-urile trebuie să înțeleagă cum îi ajută componenta asta”, precizează Sonia Bandrea, arătând mai departe avantajele liniei de finanțare: „plătești niște salarii, niște oameni care să vină cu idei, ca să creeze compania produse noi. Nu se aplică chiar oricărei industrii, dar merge gândită în sensul că poți să dezvolți inclusiv un soft care să-ți ajute compania plecând de la ceva ce ai și să-i mai dezvolți niște componente extra. Iar asta poate să-ți plătească 2 ani de zile salariile. Asta e avantajul la proiecte de cercetare-dezvoltare, că se plătesc salarii pentru oamenii implicați pe activitatea asta”.

Pentru că România nu și-a respectat angajamentele, UE a blocat sume cam de 7,5 ori mai mari decât bugetul CJ Sibiu  

 România a reușit să atragă 10,74 miliarde euro din disponibilul de 28,5 miliarde euro, adică 38%. Grosul banilor sunt însă o incertitudine. Mai mult, Comisia Europeană a suspendat temporar suma de 869 milioane euro, din cererea de plată nr. 3 înaintată de statul român. Suma blocată temporar este cam de 7,5 ori mai mare decât bugetul Consiliului Județean Sibiu și de 3 ori mai mare decât cel al Municipiului Sibiu pe 2025.

Motivul măsurii instituite constă în neîndeplinirea integrală a jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență asumate de clasa politică. În acest context, investițiile în valoare de 869 milioane de euro întârzie și nu mai alimentează mediul de afaceri însetat după fondurile mult așteptate.

„O să afecteze foarte mult instituțiile publice, pentru că acolo mai sunt foarte mulți bani care trebuie să vină pe dezvoltarea de spitale, școli, inclusiv sedii de primărie, dotări și așa mai departe. Zona aceasta o să fie foarte afectată de lipsa acestor fonduri. Eu zic că pe zona de privați lipsa fondurilor nu va afecta foarte tare, pentru că n-ar mai fi fost atâtea finanțări disponibile, dar o să afecteze instituțiile publice și, mai ales, satele, comunele care chiar aveau nevoie de fonduri pentru dezvoltare”, subliniază Sonia Bandrea, director vânzări FdC.

Ce ține în loc absorbția fondurilor pe PNRR

Procedurile greoaie, birocrația excesivă, timpii lungi care caracterizează etapele de parcurs, care la rândul lor generează expirarea soluțiilor adoptate de beneficiari, creșterea costurilor cu cofinanțarea, sunt printre motivele pentru care PNRR nu funcționează la o capacitate cel puțin acceptabilă.

„Fluxul de absorbție este foarte afectat, dar asta vedem de anul trecut. A început ușor-ușor de când cu războiul din Ucraina. Foarte multă lume pune sub semnul întrebării finanțările, dar nu numai finanțările, că oricât și-ar dori și ar avea nevoie de finanțări nerambursabile, este greu să-și mai asume ceva pe termen lung, 3-5 ani – angajați noi, creștere de cifră de afaceri, de profit, până și menținerea activității, este foarte greu să și-o asume cineva. După ce scriem proiectul și îl depunem, avem o perioadă de evaluare între șase luni și un an de zile, care deja este o perioada foarte lungă, timp în care prețurile pentru echipamente cresc. Euro a crescut foarte mult și odată cu el toate ofertele s-au mărit; pe toate echipamentele avem probleme, chiar cu proiectele în implementare. La proiectele pe care le-am depus în urmă cu un an și acum le implementăm, e o diferență majoră. Spre exemplu, avem un proiect de 3 milioane de euro, la care deja vorbim de 250.000 de euro extra, pe care trebuie să-i pună beneficiarul. În cadrul proiectului nu se fac recalculări”, arată consultantul FdC.

Tranziția spre digitalizare pică Speedtest-ul 

Fondurile disponibile pentru digitalizare sunt dificil de accesat, deși statul român a stabilit ca prioritate digitalizarea administrației publice și a mediului de afaceri în cadrul Planului Național de Acțiune privind Deceniul Digital pentru România 2030.

În privinţa furnizării de servicii digitale pentru cetățeni, România înregistrează un scor scăzut, și, mai mult, ocupă ultimul loc la capitolul competențe digitale. Dar țintele asumate pentru 2030 sunt curajoase.

„Din punctul nostru de vedere, în baza a ce am implementat și până acum prin PNRR, merge groaznic de greu. Deci, cel mai greu. N-au regulile stabilite. Oamenii nu sunt pregătiți. A durat foarte mult evaluarea pentru programul de digitalizare. Acum 2 ani, în iunie, s-au depus proiectele și încă avem unele care nu au semnat contractul de finanțare. Merge fantastic de greu și nu răspund la solicitările noastre, răspund cumva pe lângă subiect, nu ne ajută deloc. A fost cel mai urât program cu care am lucrat. Programele regionale în momentul ăsta merg foarte bine. Agențiile de Dezvoltare Regională se mișcă foarte bine cu toate termenele, cu verificările, rapoartele, inclusiv cu banii pe cererile de rambursare. E o diferență de la cer la pământ”, apreciază Sonia Bandrea, director vânzări FdC.

Totuși, există și semne pozitive

„Noi știam că în 2027, când se va termina programarea financiară, se vor cam termina proiectele. Însă există discuții legate de perioada de după 2027, că vor continua finanțările sub formă de instrumente financiare. Adică, vorbim de o cofinanțare de 50% din partea beneficiarului și restul de 50% cumva vor merge prin bănci. Am mai avut asemenea programe – comerț și servicii și microindustrializare, unde a fost și acolo destul de mare interesul, chiar dacă cofinanțarea de 50%, s-ar zice că este destul de mare. Au fost antreprenori interesați. Cât privește PNRR, avem informații că se va mai prelungi perioada de implementare pentru cele care deja sunt în această etapă”, conchide consultantul sibian.