Citite, auzite: "El îi scria că o iubeşte, ea îi cerea bani”

* Biografii lui Liviu Rebreanu, singurul romancier ardelean de valoare europeană, între altele, i-au numă­rat scrisorile din dialogul epistolar cu soţia sa, Fanny, o actriţă de mâna a doua, care îşi petrecea timpul mai mult la Paris. Rebreanu i-a trimis peste 400, în care îi spunea că o iubeşte, iar ea îi răspundea cerându-i bani: "Sunt mândră că eşti în stare să ţii un cur de muiere. Nu uita că curul muierii tale e cam mare. Sâc! "Tolo­macul – că altfel nu-i pot spune – îi scria: "Sfânta mea soţie şi iubită nevastă". Ştefana Rebreanu, născută Rădulescu (1888, Piteşti -1976, Bucureşti) nu era nici frumoasă, nici talentată şi avea o fiică, Puia-Florica, făcută cu altul. Bătut în cap ca toţi bărbaţii. * Englezul "Philip Dormer Stanhope lord Chesterfield (1694-1773), diplomat şi scriitor, la o sindrofie, i-a fă­cut să râdă pe cei prezenţi: "Tot ce-mi doresc la pro­pria înmormântare este să nu fiu îngropat de viu". * Napoleon, ajuns împărat al Franţei, supărat într-o anume situaţie pe fostul său ministru de externe, nu s-a putut abţine şi l-a admonestat deloc protocolar: "Nu eşti de­cât un ciorap de mătase plin cu căcat! "Talleyrand, poli­tician versat, s-a făcut că n-a auzit, dar când i-a venit bine, l-a ajutat "pe corsican să-şi frângă gâtul. Politicienii noştri sunt ca nişte şosete rupte la călcâie. *Într-o revistă franţuzească din 1990 am găsit un articol în care autoarea Alix de Saint-Andre se refe­rea şi la România postrevoluţionară. Vă redau câteva date spre aducere aminte: " 1 leu=0,70 franci, salariu mediu= 2 500 lei, concediul= 18 zile, la fiecare 5 ani de muncă se adaugă 2 zile de concediu, anticoncepţio­nale nu există, avortul este liber şi costă 30 de lei, concediul de maternitate este de 365 de zile, o maşină Dacia costă 70 000 lei, în principiu, dar 84 000 lei în realitate şi trebuie să aşteptaţi 5 ani teoretic, spaţiul de locuit al unei persoane e stabilit la 8 mp, dar adesea găseşti locuind 5 persoane într-o cameră de 20 mp…"Concluzia autoarei: "Mizeria lor materială este totală". Sunt curios ce-ar scrie dacă ar veni acum. * Scriitorul latin Marcus Annaeus  Seneca, supranumit Retorul, povesteşte că preotul Piso condamnase un cetăţean pentru crimă. În timp ce era dus spre locul execuţiei, a apărut presupusa victimă, adică mortul. În aceas­tă situaţie, centurionul a suspendat execuţia, trimiţându-i preotului Piso vestea. Ce credeţi că a decis acesta? I-a condamnat la moarte pe toţi trei: pe acuzat pentru că exista deja o sentinţă, pe centurion pentru că nu executase ordinul primit, iar pe presupusa victimă, fiindcă a pricinuit moartea a doi oameni nevinovaţi. Preotul ar fi exclamat: "Fiat iustitia, pereat mundos" /"Să se facă justiţie-dreptate-de-ar fi să piară lu­mea "/Vorbele lui au rămas până în zilele noaste sub forma: "Dreptate a la Piso". * Adjunctul primarului oraşului japonez Kobe s-a sinucis dându-şi foc pe o plajă, în drumul său spre serviciu, doar pentru faptul că un jurnalist l-a acuzat de corupţie, fără a aduce dovezi. Niponii ţin mult la onoarea lor, nu ca ai noş­tri care după ce ies din puşcărie, candidează la im­portante funcţii în stat.