Citite, auzite: "De pe-o zi pe alta-mbătrâneşti"

* La 30 august 1940, partea de nord a Transilvaniei a fost cedată Ungariei prin Diktatul de la Viena. În luna următoare, Universitatea Ferdinand I a fost nevoită să părăsească Clujul. Facultăţile s-au împrăştiat: cea de Ştiinţe s-a stabilit la Timişoara, la Sibiu ajungând cele de Medicină, Drept, Litere şi Filozofie. Deschiderea cursurilor a avut loc la 10 noiembrie 1940, desfăşurându-şi activitatea până în primăvara anului 1945. După opinia mea, în acei ani, Sibiul a fost un centru universitar şi cultural adevărat, găzduind studenţi şi universitari de excepţie, care au reuşit să scoată din amorţeală burgul provincial. Cel mai ataşat de Sibiu s-a arătat a fi Radu Stanca, rămas aici să pună bazele teatrului şi să formeze o generaţie de actori  până în 1961, când a plecat la Cluj ca prim-regizor. Ca poet s-a făcut cunoscut şi recunoscut post-mortem, după ce I. Negoiţescu i-a publicat primul volum de versuri. Iată un eşantion: "De pe-o zi pe alta-mbătrâneşti/Nu cu săptămânile,cu anii/Ca o cupă suptă în pierzanii/Dintr-odată simţi că te goleşti/Părul vechi cu care te-ai culcat/Seara,dimineaţa este altul/Ai făcut pe negândite saltul/Singur nu-nţelegi ce s-a-ntâmplat/Totul a fost brusc, neprevăzut/Cupa s-a ciocnit şi-acum e spartă/Şi prin trupul tău, ca printr-o poartă/Peste noapte doi s-au petrecut/Doi drumeţi setoşi care-ar mai bea/Cupa ce stă-n ţăndări la o parte/Unul vine repede din moarte/Celălalt se-ndreaptă-ncet spre ea/N-are niciun rost să-ţi mai sporeşti/ Casa, acareturile, banii/Nu cu săptămânile,cu anii/De pe-o zi pe alta-mbătrâneşti"/Cupa/. A făcut un teatru la Sibiu şi noi nu suntem în stare nici măcar să-i dăm numele la vedere. * Francezul Pierre Pouys a scris o carte despre prietenia dintre Sapho şi mult mai tânăra Bilitis, locuind în insula Lesbos: "Într-o societate în care bărbaţii sunt ocupaţi în timpul nopţii cu vinul şi cu dansatoarele, era fatal ca femeile să se apropie unele de altele şi să găsească între ele mângâierea singurătăţii lor."Sunt la modă istoriile cu homosexuali şi lesbiene. * Pe cei care considerau că educaţia costă mult, Abraham Lincoln, al 16-lea preşedinte al Statelor Unite (1861-1865) îi contra: "Dar ignoranţa costă infinit mai mult, fiindcă ea hrăneşte violenţa şi tot şirul de fapte antisociale. Şcoala trebuie să devină o a doua casă a copiilor". Parcă politicienii din vechime erau mai deştepţi decât cei de azi. * Un spaniol pe nume Fernando Savater a dorit să-şi facă teza de doctorat despre Emil Cioran, aşa că i-a scris acestuia: Pe la noi, unii cred că nu existaţi, la care răşinăreanul i-a răspuns în stilul caracteristic: Te rog nu dezminţi zvonul acesta!" * Erasmus din Rotterdam (1469-1536) renumit umanist olandez, tobă de carte, seria într-un loc: "Credinţa creştină se  pare, se aseamănă cu un fel de aiureală şi este incompatibilă cu înţelepciunea. Că doar nu întâmplător îi sunt proştii plăcuţi lui Dumnezeu". * Un alt geniu al umanităţii, Leonardo da Vinci îl completează: "Fierul, dacă nu-şi află vreo întrebuinţare rugineşte, apa stătută se împute sau îngheaţă, iar mintea omului, neaflându-şi întrebuinţare, se ofileşte".