Citite, auzite: "Cu cât cunosc mai bine oamenii, ca atât iubesc mai mult câinii"

* A spus generalul Charles de Gaulle, fost preşedinte al Franţei şi, într-o oarecare măsură, are dreptate. Nu şi dacă ar fi cunoscut câinii fără stăpâni din capitala României! Filozoful Sigmund Freud e mai alambicat: "Câinii îşi iubesc prietenii şi îşi muşcă duşmanii, spre deosebire de oameni, care sunt incapabili să simtă iu­birea pură, amestecând iubirea cu ura". Iar un alt filozof, lmmanuel Kant spune că: "Putem judeca inima unui om în funcţie de felul cum tratează animalele". Într-un sens mai larg, Sir Winston Churchill zice: "Îmi plac porcii. Câinii ne privesc de jos, pisicile ne privesc de sus, porcii ne tratează ca pe egali". Mie, cel mai mult mi-a plăcut cugetarea americanului Benjamin Franklin, diplomat, om de ştiinţă, inventator, filozof, om politic:" Există trei prieteni credincioşi: o soţie bătrână, un câine bătrân şi banii puşi sub saltea". * Georg Barth, omul nostru din Passau, ne-a prezentat o statistică: "În 2022, în apele din Germania, s-au înecat 355 de persoane, din care, doar în Bavaria, s-au înecat 69 (55 bărbaţi şi 14 femei) cu vârste cuprinse între 71 şi 80 de ani. "Astea seamănă a sinucideri. La noi, statisticienii îşi nu­mără flocii, în loc să ne spună câţi români şi-au luat viaţa, sătui de atâta capitalism. * În schimb, nu ducem lipsă de "poeţi ai democraţiei, de tenori ai liberalismu­lui şi de baritoni ai drepturilor omului", de analişti economici, de comentatori politici care se învârt în ju­rul cozii, când oamenii de rând nu ştiu cum să-şi mai drămuiască sărăcia. Politrucii dinainte ne-au fixat ca ideal bunăstarea generală: "De la fiecare, după capaci­tăţi, fiecăruia după necesităţi". Ăştia de acum ne-au prostit cu intrarea benefică în Uniunea Europeană, acum ne aburesc cu spaţiul Schengen şi ce-or mai născoci în timpul propagandei electorale. Deocamdată, tot ce dăm bugetului UE este gratis, tot ce primim este cu dobândă. * Un amic cu limba strâmbă şi negru în cerul gurii mă tot consolează, enervându-mă: "Mă, noi trăim fericirea ce­lui care moare călcat de maşina Salvării! "Şi râde ca prostul, nu de ce vede, ci de ce-şi aduce aminte. * Mi s-a întâmplat mie la Catena: doctoriţa de familie îmi scri­sese pe reţetă, între altele "Diurex 50 mg, capsule", pentru eliminarea surplusului de apă din organism. Am uitat re­ţeta acasă, aşa că i-am cerut farmacistei "Durex". S-a ui­tat atentă la mine, după care mi-a adus o cutie cu prezervative, întrebându-mă, zâmbind, dacă ştiu la ce folosesc? Repede ne-am lămu­rit şi mi-a adus cutia cu pastile albastre pentru pişat des şi mult, de care, de fapt, aveam nevoie! * Răsfoind gazete mai vechi, am dat peste un articol de-al lui Silviu Brucan din 2006. Vă reamintesc ce zicea "Oracolul din Dămăroaia" , bineînţeles, doar ca fapt divers, fiindcă ce-a păpat lupul e bun păpat: "În 1991 a fost promulga­tă Legea Fondului Funciar, o reformă agrară tip secolul 19, care a fărâmiţat la maximum suprafaţa arabilă a ţă­rii şi a devastat suprastructura agriculturii româneşti. Nu insistăm aici asupra acestei greşeli monumentale /…/Faţă de 1990, numărul muncitorilor industriali scă­dea în 2003 cu aproape două milioane/…/Ţărănimea s-a scindat conform caracterului şi dimensiunii pro­prietăţii. Din punct de vedese social ne confruntăm cu două handicapuri majore în procesul integrării în UE: sărăcia şi aglomerarea în mediul rural a 46-47 la sută din populaţia ţării, record negativ, în ţările membre UE procentajul fiind de 5-10 la sută din populaţie. Vor fi necesare proiecte de creare a unor întreprinderi mici şi mijlocii cu caracter industrial care să absoarbă această forţă de muncă disponibilă/,../"Eu pe Brucan l-aş fi pus prim-ministru, tot evreu, dar mai deştept decât Petre Roman, deşi nu avea decât diplomă de colegiu.