Citite, auzite: "Cine trăieşte numai pentru el, pentru ceilalţi este ca şi mort"

Până zilele trecute nu auzisem de Publilius Syrus, scriitor latin din secol I î.e.n. Adus la Roma ca sclav sirian, şi-a impresionat stăpânul prin inteligen­ţa lui sclipitoare, acesta eliberându-l şi înlesnindu-i educaţia. Tot ce ne-a rămas din scrierile lui este o culegere de maxime. Vă ofer câteva: "Lacrimile oricând pregătite arată prefăcătorie, nu jale; Judecătorul e condamnat când vinovatul e achitat; Greşeala e îndoit mai mare când nu te ruşinezi de ea; La cel prost tăcerea ţine loc de înţelepciune". Titlul tot lui îi aparţine. * Profesioniştii statisticilor – care spun, totul şi nimic – ne informează că, din 2004 încoace, tenismenul elveţian Roger Federer a primit de 13 ori trofeul pentru fair-play, spaniolul Rafael Nadal, de 5 ori, sârbul Novak Djokovic… niciodată. Şi, ce-i cu asta? În schimb, Novak a câştigat în carieră 155 milioane de dolari, Roger, 130, Rafael, 128. Premiile pentru fair-play sunt precum diplo­mele de excelenţă, bune doar de pus pe perete! * Ca să nu mai importe caviar de la ruşi, francezii au adus stu­rioni din Siberia şi se laudă că i-au aclimatizat per­fect în crescătorii. Aşa au ajuns să producă anual circa 40 de tone. Icrele negre "franţuzeşti" se vând cu 2.000-2.500 euro kilogramul, faţă de cele aduse din Rusia care ajung la 10.000 euro/kg. O fi, dar depinde şi de calitate. Dacă se mai prelungeşte boicotul, nu ştiu cât vor suferi ruşii, dar occidentalii precis vor strânge din buci. (Noroc că vine vara şi se vor încălzi la soa­re!) * A avut dreptate Donald Trump când l-a poreclit pe Biden "Sleepy Joe", nenumărate fiind fotografiile în care actualul preşedinte al Statelor Unite moţăie sau doarme pur şi simplu în timpul unor evenimente oficiale. Mai nou, ca să nu se trădeze, poartă nişte ochelari negri, ca orbii. * Absolut din întâmplare am aflat că ciudatul Jeff Koons (n.1955), "creator american de arte vizuale (a fost căsătorit scurt timp cu altă ciudată, Ilona Anna Staller (n.1951), unguroaica stabilită în Italia, jucând în filme porno sub pseudonimul Cicciolina. Italienii, în marea lor naivitate politică (doar sun­tem veri!) au ales-o deputat în Parlament, din partea Partidului Radical. Platforma ei electorală: apărea în pielea goală în faţa alegătorilor, militând (?) împotriva energiei nucleare şi a foametei în lume, pentru drepturile omului. A încercat figura şi în Ungaria, ţara ei de baştină, dar ungurii sunt ceva mai isteţi şi i-au dat cu flit. Acum, la 70 de ani, normal ar fi să îşi joace rolul de bunică, dar n-ai de unde să ştii ce idei îi vin pentru a rămâne în atenţia publicului. Vorba aia: ”Oricât de veche barca, tot mai trece-o dată iazul/şi oricât de bătrână baba, tot ar mai sări pâr­leazul”. * Citesc şi mă minunez: Harry Potter, persona­jul cărţilor englezoaicei Joanne K. Rowling, aduce venituri de miliarde din vânzarea cărţilor şi din vi­zionarea filmelor (la Londra rulează cu casa închisă). Nu mai sunt la vârsta poveştilor, dar nu cred că m-ar fi extaziat aceste aventuri fantastice nici dacă aveam mintea de la 10 ani. * Într-un interviu, cel mai în vogă fotbalist al momentului, Kylian Mbappé, între altele, a zis o vorbă pe care ar trebui să o ţină minte şi jucătorii noştri: „Când eşti fotbalist profesionist, practic nu ai timp să te bucuri de viaţă. După ce aban­donezi, eşti liber să faci ce-ţi place". La ai noştri, pe primul plan sunt celelalte "activităţi": cluburi de noapte, maşini de lux, curve cu… pedigree tv, vacanţe exotice şi costisitoare. Vin la echipa naţională să se odihnească!