Printre altele, într-o conversaţie cu un amic cam bisericos, care, când nu poate merge la Catedrală, ascul­tă Sfânta Liturghie la radio sau televizor, l-am întrebat cine a lansat sentinţa din titlu. Mi-a răspuns senin: "Stalin!" Nu l-am contrazis, dar, la următoarea întâlnire, am luat la mine Biblia, am deschis-o la Noul Testament, Evanghelia după Matei şi i-am citit (cu satis­facţie nedisimulată): "Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine, risipeşte" (Matei, 12;30) A făcut zâmbre: "Păi, nu ştii că Stalin a fost în­scris, cu bursă, la Seminarul teologic din Tiflis, maică-sa dorind să-l vadă popă? De acolo a ţinut minte Evanghelia după Matei". Bineînţeles că nu l-am iertat de cuvenita băşcălie, leitmotivul fiind că se duce degeaba la biserică şi ascultă Liturghia! (De fapt, mulţi ortodocşi frecventează bisericile doar ca să vadă şi să fie văzuţi, eventual să şi bârfească după ce ajung acasă!) * Nu ştiu cu ce l-au supărat cei de la revista ”Antares" din Brăila pe N. Manolescu. dar acesta a influenţat Comitetul Director al USR să-i retragă egida. Fostul politician nu se dezminte: ai ieşit din rând, eşti executat. * În februarie s-au împlinit 170 de ani de la naşterea lui I.L. Caragiale, iar în iunie se împlinesc 110 ani de la moartea marelui, ine­galabilului scriitor şi jurnalist, dramaturg şi pamfletar. În schiţa "Situaţiunea", personajul Nae, la berărie, fireşte, are următorul monolog: "Las'' că şi guvernul… Dumnezeu îl ştie şi pe el, care toate gazetele urlă în fiecare zi despre criza ministerială, pentru că nu se-mpacă, şi numa intrigi, şi la conservatori, şi la libe­rali în loc să facă un guvern de coaliţie, cu toţi băr­baţii de stat, care să le zică regele, mă-nţelegi, serios: vă ordon ca să limpeziţi situaţiunea, fincă aşa nu mai poate pentru ca să meargă, ca dumneata să tragi în­ colo şi dumnealui încoace, fincă niciodată nu s-a întâmplat în alte ţări, nici pe vremea fanarioţilor, putem pentru ca să zicem, nici înainte de independenţă (…)” Apărea în Universul, în 23 iunie 1900. Putem să punem, liniştiţi, anul 2022! * Un titlu mi-a atras atenţia în gazeta Certitudinea: "România, cea mai bogată ţară săracă" de Ovidiu Dantes. Vă redau câteva dintre cele scrise – în cunoştinţă de cauză – de autor: "Toate estimările experţilor autorizaţi în resurse minerale clasifică România pe locul 2-4 în Europa. În ceea ce priveşte nive­lul de trai, ocupăm locul 27-28 (din cele 50 de state suverane). Pe o suprafaţă de 238.391 kmp (locul 33 în lume) varietatea mineralogică este comparabilă cu a Rusiei şi a Statelor Unite. În 1989, în România se explorau şi exploatau 85 de minerale. Dezvoltarea exploatării resurselor minerale în România este importantă în contextul noilor tehnologii. În toţi aceşti 30 de ani, resursele minerale ale ţării au fost o pradă arvunită pentru jefuitorii autohtoni şi străini (…)" Ovidiu Dantes nu spune o noutate, dar, pentru ca românii să nu mai fie cerşetorii Europei, au nevoie de conducători inteligenţi, cinstiţi, responsabili şi, în primul rând, patrioţi. Cu ăştia de acum ne-am lipit precum cocoşatul de gard: în loc să ne pună la muncă, ne învaţă să furăm.