Progres proiecte, valori contracte, stadiu plată & rest de plată
Dintr-un total de 128 de proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în județul Sibiu, doar 7 sunt finalizate, iar 36% dintre acestea sunt cu progres zero. Pentru a beneficia în continuare de fondurile europene, ar trebui ca proiectele să fie finalizate până în august 2026, adică într-un an.
PNRR reprezintă una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare pentru România în ultimele decenii. Cu o alocare totală de 28,5 miliarde euro (13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi), România mai are șanse minime de a trage toți banii, care ar putea finanța transformarea infrastructurii, administrației, educației, sistemului sanitar și economia verde. La aproape trei ani de la aprobare, ceasul ticăie, iar provocările birocratice, strategice și administrative pun în pericol o parte considerabilă a finanțării.
Ce s-a făcut până acum?
România a încasat deja 10,7 miliarde euro, iar proiectele finanțate din granturi nerambursabile sunt, în mare parte, în implementare. Totuși, jumătate din fonduri provin din împrumuturi, iar aici apar blocajele: peste 6,3 miliarde euro sunt în risc de necheltuire din lipsa capacității de execuție.
Situația în județul Sibiu, la 1 iulie, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), arată că doar 7 proiecte (4 urban, 3 rural) au ajuns la 100% stadiu de execuție, cu o valoare totală de 25,23 milioane lei, care mai înregistrează un rest de plată de 24% din valoarea contractată.
Din total de 128 de proiecte, 36% figurează încă cu zero progres fizic, cu o alocare totală de 325,64 milioane lei. Vorbim despre 26 de proiecte în urban și alte 20 în mediul rural.
Întreaga responsabilitate cade în sarcina administrațiilor locale, beneficiarii proiectelor, subliniază reprezentanții MDLPA. „Beneficiarul se obligă să implementeze Proiectul pe propria răspundere, în conformitate cu prevederile prezentului Contract de finanțare și ale Legii aplicabile. Beneficiarul va fi singurul răspunzător pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin Contractul de finanțare, pentru implementarea Proiectului și pentru obținerea rezultatelor prevăzute în cadrul acestora. În cazul externalizării/contractării unor activități din cadrul Proiectului, responsabilitatea pentru implementarea acelor activități revine exclusiv Beneficiarului, în conformitate cu dispozițiile legale.”
În urma analizei Tribuna Financiară, proiectele pe urban și rural sunt distribuite relativ uniform (vezi tabel), iar în ceea ce privește progresul proiectelor pe categorii situația este similară.
Grosul proiectelor (56 = 44%), reprezentând relativ 40% din valoarea totală contractată, se află în subcategorii cu progres fizic între 11 și 80%.
De câți bani mai e nevoie pentru a închide proiectele
Fondurile necesare pentru închiderea plăților aferente proiectelor din județul Sibiu ajung la 677,7 milioane lei, reprezentând 85% din valoarea totală contractată pe cele 128 de proiecte.
Cele 66 de proiecte din mediul urban au o valoare de 6 ori mai mare decât cele 62 de proiecte din rural (vezi tabel 2).
Pe tip de UAT, cele din rural mai au nevoie de un buget total de 82,7 milioane lei, în timp ce finalizarea obiectivelor din urban necesită alocarea a 595 milioane lei.

Analiză rural vs. urban
Ce riscă primăriile dacă nu finalizează proiectele?
Dacă până în 31 august 2026 nu sunt finalizate proiectele, fondurile neutilizate vor fi pierdute. Oficialii Comisiei Europene au avertizat că vor valida doar cheltuielile care pot demonstra clar că lucrările vor fi încheiate până la termen.
De altfel, Guvernul a demarat o restructurare a PNRR, pentru a elimina investițiile nerealiste și a direcționa fondurile spre proiecte mature.
Întrebarea care circulă prin birourile administrațiilor publice locale este care dintre proiecte vor fi considerate nerealiste și vor pica sub linia trasă de guvernul de la București.
Mai sunt doar 13 luni pentru a finaliza proiectele, iar ceasul ticăie nemilos cu comunitățile care au nevoie reală de obiectivele care ar trebui să le crească nivelul calității vieții.
Material publicat în ediția print din 24 iulie 2025 în suplimentul Tribuna Financiară
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Ștefania VESA