„Cântecelor Munților” au răsunat în „Cămara boierului”! Cultura tradițională un „paradis pierdut”?

Marți seara a început a 47-a ediție a „Cântecelor Munților”, un proiect cultural al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu care – în acest an – ocupă locul I pe agenda culturală a Consiliului Local și Primăriei Municipiului Sibiu, beneficiind de o cofinanțare maximă. Recunosc că este pentru prima dată când am participat la deschiderea manifestării, în ultimele decenii fiind captivat numai de frumusețea paradei portului popular (vineri, pe str. Nicolae Bălcescu) și de spectacolele organizate în Piața Mare (vineri-sâmbătă-duminică). Evenimentul de deschidere mi-a dat posibilitatea să descopăr terasa restaurantului „Cămara Boierului” (hotel Hilton), constatând că reputația dobândită în timp nu este deloc întâmplătoare. Un spațiu generos – cu un specific rustic -, ce amintește de vechile pavilioane de joc din Mărginime, din care s-a mai păstrat numai cel din centrul comunei Gura Râului. Frumos organizat și bine amenajat, spațiul permite susținerea unor manifestări mari, cei aproape două sute de invitați beneficiind de toate condițiile unei petreceri în aer liber (indiferent de capriciile vremii). Au ținut să fie prezenți la această deschidere reprezentații principalelor două instituții organizatoare: Consiliul Județean prin vicepreședintele Marcel C-tin Luca, Primăria Municipiului Sibiu prin viceprimarii Corina Bokor și Alexandru Dumbravă, primarii unor comune partenere, consilieri județeni și municipali, directori de instituții publice și firme, etc.

Prezentatorul întregii seri a fost îndrăgitul interpret Traian Stoiță, dar gazda întregii manifestări a fost managerul C.J.C.P.C.T. „Cindrelul – Junii”, profesorul coregraf, dr. Silvia Macrea; doamna Silvia Macrea a urmărit organizarea în cele mai mici detalii a tuturor evenimentelor: primirea oaspeților cu „pită și sare”, dispunerea invitațillor la mese, degustările de produse tradiționale și de vinuri Cricova și nu în ultimul rând seara tradițională românească întreținută de orchestra ansamblului „Cindrelul-Junii” și seria de soliști – interpreți care ne-au încântat cu atmosfera de petrecere creată: Robert Târnoveanu, Oana Tomoiagă, Sânziana Ștefan și Ovidiu Homorodean. Aș remarca în mod cu totul excepțional membrii orchestrei, putând evidenția soliștii instrumentiști Adrian Neamțu (taragot), Radu Dinescu (nai) și nu în ultimul rând Cătălin Iancu (țambal), care încă de la vârsta de 12 ani a fost remarcat ca un adevărat fenomen al țambalului, recitalul lui fiind aplaudat la scenă deschisă de întreaga sală.

Deschiderea manifestărilor celei de a 47-a ediții, cu seara tradițională românească mi-a prilejuit și un moment de reflecție, cea mai mare temere personală fiind legată de viitorul culturii tradiționale, cartea de identitate a românilor și a vieții autentice rurale. Amintim că prima ediție a festivalului a fost concepută ca „Panoramă folclorică a ţării prin ceea ce are ea mai reprezentativ”, după 1990 manifestarea fiind transformată în festival internațional, folclorul românesc fiind prezentat alături de cel din țările vecine, fiind completată harta folclorică cu țări de pe toate continentele. Astăzi, „Cântecele Munţilor” este nu doar o panoramă a folclorului de pe diferite continente, ci şi o panoramă a culturii tradiţionale. Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Cindrelul – Junii” Sibiu, aflat sub patronajul Consiliului Județean Sibiu continuă an de an tradiția organizării a două mari manifestări:  „Cântecele Munților” (ediția 47-a) și „Târgul Olarilor” (ediția a 56-a), ambele cunoscându-și începuturile undeva în epoca edificării unei societăți socialiste (cu adevărat eșuate); amintim despre acea epocă, că în anii postdecembriști, diriguitorii culturii naționale afirmau că s-a creat un „deșert cultural”. Iată că aceste două manifestări au supraviețuit, grație unei instituții județene care – sub coordonarea Silviei Macrea – a devenit un adevărat ambasador cultural al Sibiului și al întregii Românii, spectacolele organizate reprezentând și dansuri populare din toate regiunile țării.

Multe sate românești – la începutul mileniului trei – sunt depopulate, prezentând imagini dezolante, ale însingurării și abandonului, amintind de cugetările lui Blaga și Eliade, care susțineau satul idee, similar cu un „paradis pierdut”. Atmosfera electrizantă a serii petrecute cu „Junii Sibiului”, în care majoritatea invitaților au participat efectiv la joc, lăsându-se purtați de frumusețea clipei și trăind momentele muzicale și dansul popular (în doi sau în horă) mi-au demonstrat că tinerii – chiar dacă nu cunosc satul – iubesc folclorul, îl cunosc și înțeleg că acesta face parte din spiritul locului. Filozoful Constantin Noica afirma în urmă cu peste trei decenii că „Noi nu mai vrem să fim eternii săteni ai istoriei!”, demarând o amplă dezbatere națională privind viitorul culturii tradiționale.

O cultură pe care numai prin astfel de manifestări mai poate fi descoperită!

Vă invităm dragi sibieni și pe toți cei care vizitează Sibiul în aceste zile, să descoperiți trecutul nostru în evenimentele „Cântecelor Munților”, oriunde ar fi organizate: pe stradă, în muzeul în aer liber sau în piața mare. Ele păstrează creația originală anonimă, fiind puse în valoare prin „personalizarea trecutului” de maeștrii ansamblului „Cindrelul-Junii”  Sibiului, care demonstrează că există o echipă profesionistă care duce tradițiile mai departe.

Până când?