📰 Cititorii ediției tipărite au fost primii care au văzut acest articol. Și multe altele! Caută TRIBUNA la chioșcuri sau abonează-te! 📰
Claritatea asupra modului în care îți cheltuiești banii poate face diferența dintre sentimentul că finanțele îți scapă de sub control și liniștea că tu decizi direcția în care merg veniturile tale. Fără surprize neplăcute la final de lună, gestionarea bugetului începe cu câteva obiceiuri simple: pune pe hârtie ce vrei să faci cu banii, construiește-ți o hartă a cheltuielilor și aliniază-le cu valorile tale personale. În același timp, este esențial să înțelegi importanța unui fond de rezervă pentru situații neprevăzute și să începi cât mai devreme să economisești pentru viitor.
În interviul acordat, Daniela Anton, coach financiar la Banometru Sibiu, explică pas cu pas cum îți poți organiza bugetul fără să simți că trăiești sub constrângeri și cum poți lua decizii financiare mai conștiente. Un exercițiu simplu schimbă adesea perspectiva: atunci când faci o cheltuială, gândește-te că nu plătești doar cu bani, ci cu ore din viața ta. În medie, un român muncește aproximativ 160–180 de ore pe lună; asta dacă nu lucrează și sâmbătă. Fiecare achiziție înseamnă, de fapt, o parte din acest timp.
Pentru început, cum ați ajuns să vă orientați către coaching financiar și ce experiențe personale sau profesionale v-au convins că acesta este domeniul în care vreți să îi sprijiniți pe oameni?
Daniela Anton, coach Banometru: Am ajuns la Banometru printr-o întâmplare simpatică, datorită cățelușei mele, Daisy. În perioada aceea lucram deja de aproximativ 8 ani în resurse umane și citeam de mult timp cărți de dezvoltare personală. Simțeam tot mai clar că vreau să fac ceva care să aducă mai mult sens în viața mea și să fie în folosul celorlalți.
La o întâlnire pentru cățeii și oamenii lor am intrat în vorbă cu cineva care aveam să aflu că e parte din Banometru (se pare că sunt mulți iubitori de câini în organizație). Am aflat mai multe despre ce fac și prima mea reacție a fost „Ce tare! Vreau să vin să fac voluntariat la voi”.
Înainte de asta însă am intrat în program ca beneficiar de coaching financiar. De mult timp încercam să economisesc și nu reușeam. Îmi notam cheltuielile lună de lună și aveam impresia că asta ar trebui să fie suficient. Totuși, la finalul fiecărei luni mă trezeam surprinsă: „Cum se face că iar nu am reușit să pun nimic deoparte?”
Credeam că problema este venitul și că soluția ar fi să câștig mai mult. La coaching am descoperit însă ceva foarte important: dacă nu ai obiceiul de a planifica banii dinainte, și a economisi, veniturile mai mari nu rezolvă problema. Cheltuielile tind să crească odată cu creșterea venitului.
Privind înapoi, cred că totul a pornit din trei lucruri: o dorință reală de a contribui, o problemă financiară personală pe care am reușit să o rezolv și o întâlnire norocoasă într-un parc, între câțiva câini și oamenii lor.
Care a fost momentul în care ați realizat că relația cu banii este, de fapt, mai mult decât matematică sau contabilitate și are o dimensiune emoțională și psihologică importantă?
D.A.: În momentul în care am început să urmăresc cu adevărat pe ce se duc banii mei, și să înțeleg ce îmi cumpăr eu de fapt când dau banii pe acele produse sau experiențe.
După câteva luni în care mi-am notat cheltuielile, am putut vedea clar tiparele. Nu mai era doar o listă de sume, ci o poveste despre ce este important pentru mine. Pentru că, de fapt, banii tind să se ducă exact acolo unde sunt nevoile și valorile noastre.
De exemplu, am observat că o parte semnificativă din buget mergea către ieșiri în oraș, cadouri sau îngrijire personală. Atunci am realizat că, pentru mine, nevoia de apartenență și de a fi văzută de ceilalți este foarte importantă.
Nu e nimic greșit în aceste nevoi – sunt universale. Întrebarea care m-a ajutat foarte mult a fost însă: „Ce îmi cumpăr de fapt când cumpăr acest lucru?”.
Uneori ne cumpărăm confort, liniște sau sentimentul că aparținem unui grup. Când am început să privesc cheltuielile prin această lentilă, am înțeles că relația cu banii este, în mare parte, despre emoții, valori și nevoi, nu doar despre cifre.
Iar schimbarea în cheltuieli apare atunci când găsim variante mai creative de a împlini aceste nevoi, fără să ne amenințăm siguranța financiară pe termen lung.
În activitatea dumneavoastră de coach financiar la Banometru, ce tip de probleme financiare întâlniți cel mai des în rândul oamenilor care apelează la program?
D.A.: În primul rând, aș vrea să îi felicit pe toți cei care au curajul să se înscrie la coaching financiar. Nu e ușor să vorbești cu un străin despre bani, mai ales atunci când simți că lucrurile nu merg așa cum ți-ai dori.
În general, vedem câteva tipuri de situații care apar frecvent.
Prima este cea în care oamenii spun: „Nu îmi ajung banii și nu știu exact unde se duc”. De aici începe aproape întotdeauna procesul – cu o radiografie a situației actuale: ce venituri există, ce cheltuieli, ce datorii și unde și-ar dori persoana să ajungă. Mulți descoperă pentru prima dată că pot să își planifice banii, nu doar să constate la finalul lunii că s-au dus.
O altă temă frecventă este creșterea veniturilor. Oamenii sunt curioși ce ar putea face diferit și ce resurse au deja – abilități, experiențe sau oportunități pe care poate nu le-au privit până atunci ca pe o sursă de venit.
Apoi apare zona de cheltuieli și priorități: cât e „normal” să cheltuim, cum își organizează alții bugetul și dacă există o rețetă corectă. În coaching descoperim că nu există o formulă universală – un plan funcționează doar dacă este adaptat valorilor și nevoilor fiecărei persoane.
Una dintre cele mai sensibile zone este cea a datoriilor. Mulți oameni ajung la noi cu multă vinovăție și rușine. Primul pas este să privim situația cu calm, să punem toate datoriile pe hârtie și să construim un plan realist prin care ele pot fi reduse treptat.
Mai apar uneori și întrebări despre investiții, însă rolul nostru, ca ONG, este în primul rând să sprijinim persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare sau au venituri apropiate de nivelul cheltuielilor. Scopul este să îi ajutăm să ajungă la stabilitate financiară – iar de acolo pot face următorii pași.
Considerați că oamenii sunt pregătiți să accepte că au nevoie de educație financiară sau încă există reticență, rușine sau teamă atunci când vine vorba despre a vorbi deschis despre bani?
D.A.: Din experiența mea, oamenii sunt din ce în ce mai conștienți că au nevoie de educație financiară și sunt curioși să învețe. Asta vedem atât la participanții din program, cât și în conversațiile cu prieteni sau cunoștințe.
Reticența apare mai ales atunci când discuția ajunge la sume concrete – veniturile, datoriile sau cheltuielile reale. Acolo apar adesea rușinea sau vinovăția: că poate au luat un credit pe care acum îl gestionează greu sau că simt că nu au fost suficient de informați atunci când au luat anumite decizii.
În coaching creăm un spațiu sigur, în care oamenii să poată vorbi deschis despre aceste lucruri. Sesiunile sunt confidențiale, iar abordarea noastră pornește de la ideea că fiecare persoană a făcut, la momentul respectiv, cele mai bune alegeri pe care le-a putut face cu informațiile și resursele pe care le avea.
De multe ori procesul seamănă cu orice alt proces de schimbare: întâi înțelegi unde ești acum, apoi unde ai vrea să ajungi și construiești un plan. Iar pe parcurs pot apărea și momente în care revii la obiceiuri vechi – ceea ce este perfect normal.
Când oamenii trec de primul disconfort de a vorbi despre bani, apare de obicei și un sentiment de ușurare. Mulți spun la final că simplul fapt că au pus lucrurile pe masă și le-au privit cu claritate a fost deja un pas important.
Ce rol joacă emoțiile – precum frica, rușinea sau anxietatea – în modul în care oamenii își gestionează finanțele personale?
D.A.: Chiar și cei mai raționali dintre noi, dacă suntem sinceri, luăm multe decizii financiare bazate pe emoții. Ne place să credem că banii sunt doar despre calcule și logică, dar în realitate emoțiile au un rol foarte mare.
În coaching vedem des cum emoții precum rușinea sau teama de a fi judecat influențează deciziile financiare. De exemplu, se întâmplă ca cineva să participe la o vacanță sau la un eveniment pe care, în mod realist, nu și-l permite, doar pentru că nu vrea să pară „în urmă” față de prieteni sau colegi.
În același timp, emoțiile nu sunt doar un obstacol – uneori pot deveni și un motor pentru schimbare. De exemplu, frica de nesiguranță financiară la pensie poate motiva pe cineva să înceapă să economisească sau să își planifice mai atent viitorul.
În coaching încercăm să privim aceste lucruri fără judecată. În spatele multor decizii financiare există nevoi foarte umane – de siguranță, de apartenență sau de recunoaștere. Odată ce oamenii înțeleg ce emoții le influențează comportamentul, devine mult mai ușor să ia decizii financiare mai conștiente.
Dacă ar fi să demontați un mit frecvent despre bani sau despre gestionarea bugetului personal, care ar fi acela și de ce?
D.A.: Un mit destul de răspândit este că există o „rețetă universală” pentru gestionarea banilor. Un exemplu foarte cunoscut este regula 50/30/20: 50% din venituri pentru nevoi, 30% pentru dorințe și 20% pentru economii.
Este o regulă utilă ca punct de orientare și s-a popularizat foarte mult în cărțile și articolele de educație financiară. Problema apare atunci când este privită ca o formulă care ar trebui să funcționeze pentru toată lumea, indiferent de venit sau context.
De exemplu, pentru cineva care câștigă în jur de 2.500 de lei pe lună, economisirea a 20% ar însemna aproximativ 500 de lei. Asta ar lăsa persoana respectivă să trăiască cu aproximativ 2.000 de lei, în condițiile în care doar cheltuielile cu alimentele pot ajunge ușor la aproximativ 1.000 de lei pe lună pentru o persoană. Iar pe lângă mâncare mai există transport, utilități, sănătate sau alte cheltuieli inevitabile.
În schimb, pentru cineva cu un venit de 10.000 de lei pe lună, acei 20% pot fi mult mai ușor de pus deoparte. Ba chiar unele persoane își propun să economisească mai mult decât atât, dacă au un obiectiv financiar clar, cum ar fi construirea unui fond de siguranță sau atingerea mai rapidă a unei anumite ținte.
Din experiența mea, nu există o formulă perfectă pentru toată lumea. Un buget funcționează doar atunci când este adaptat realității fiecărei persoane: veniturilor, responsabilităților și obiectivelor pe care le are.
Educația financiară nu înseamnă să urmăm o rețetă fixă, ci să învățăm să luăm decizii potrivite pentru propria noastră situație.
Ce înseamnă, concret, o relație sănătoasă cu banii și cum își pot da seama oamenii dacă relația lor cu finanțele personale este una echilibrată?
D.A.: Cred că o relație sănătoasă cu banii începe, în primul rând, la nivel emoțional. Este momentul în care gândul la bani nu mai provoacă constant anxietate, rușine sau stres, ci există mai multă claritate și liniște în felul în care îți gestionezi finanțele.
Dacă ar fi să ne uităm și la câțiva indicatori practici, unul dintre cei mai importanți este ca veniturile să fie mai mari decât cheltuielile. De exemplu, putem avea o persoană care câștigă 20.000 de lei pe lună, dar cheltuie 25.000, și o persoană care câștigă salariul minim, aproximativ 2.500 de lei, dar reușește să pună deoparte chiar și 50 de lei lunar. Din punct de vedere al sănătății financiare, a doua persoană este într-o poziție mai echilibrată.
Un alt semn important este existența unor plase de siguranță financiare. De exemplu, un fond de urgență, care poate începe chiar și cu o sumă relativ mică – să spunem în jur de 2.000 de lei – pentru situații neprevăzute precum reparații, probleme medicale sau alte cheltuieli urgente. Ideal, în timp, acesta poate fi completat de un fond de siguranță, care să acopere 4, 6 sau chiar 12 luni de cheltuieli în cazul în care apare o perioadă fără venit.
Și poate cel mai important aspect este autocunoașterea. O relație sănătoasă cu banii apare atunci când știi ce este important pentru tine, ce obiective ai și îți folosești banii în mod conștient pentru lucrurile care contează cu adevărat în viața ta.
Pentru cineva care simte că nu își poate controla cheltuielile de zi cu zi, care ar fi primii pași practici pentru a începe să își organizeze bugetul?
D.A.: Primul pas este, pur și simplu, să se uite cu sinceritate la situația actuală.
Dacă cineva simte că nu își poate controla cheltuielile, primul pas nu este să își facă imediat un buget perfect, ci pur și simplu să înțeleagă unde se duc banii.
Un exercițiu foarte simplu este să îți notezi, timp de o lună, toate cheltuielile sau să te uiți în aplicația băncii și să vezi pe ce ai cheltuit în ultimele luni. De multe ori apar surprize.
La mine, de exemplu, lucrurile s-au schimbat când am început să mă uit la unele cheltuieli la nivel anual. Când am realizat că 1.000 de lei pe lună pentru ieșiri în oraș și experiențe înseamnă 12.000 de lei pe an, am avut un mic șoc. Nu voiam să renunț la socializare – e importantă pentru mine – dar mi-am dat seama că pot ajusta puțin lucrurile.
De exemplu, în loc să ies de fiecare dată în restaurante, uneori îmi chem prietenii acasă sau ieșim la plimbare în parc. Astfel, pot reduce acea cheltuială la jumătate și, la finalul anului, pot avea câteva mii de lei puși deoparte pentru un fond de siguranță.
Primul pas este, de fapt, conștientizarea obiceiurilor tale.
Uneori este greu să facem acest proces singuri. O opțiune bună poate fi o sesiune de coaching financiar – la Banometru, de exemplu, aceasta este gratuită și oferă un cadru sigur în care oamenii își pot pune ordine în gânduri și în situația lor financiară.
Antrenorii Banometru sunt persoane care, la rândul lor, au trecut prin provocări financiare și au reușit să le depășească. De aceea înțeleg foarte bine prin ce trec participanții și pot ghida procesul de schimbare a relației cu banii și de construire a siguranței financiare.
Ce instrumente sau obiceiuri simple recomandați pentru gestionarea bugetului lunar, astfel încât oamenii să își păstreze controlul asupra finanțelor fără să simtă că trăiesc sub constrângeri?
D.A.: Cred că bugetul funcționează cel mai bine atunci când este simplu și nu creează sentimentul că trebuie să renunți la tot ce îți place. Sunt câteva obiceiuri foarte practice care ajută mult.
Primul este să decizi din timp unde vrei să se ducă banii tăi. Când intră salariul, împarte-l mental sau pe hârtie în câteva categorii mari: cheltuieli fixe, economii și bani pentru lucruri care îți fac plăcere. Astfel, nu mai ajungi la finalul lunii întrebându-te unde au dispărut banii.
Al doilea obicei este să urmărești cheltuielile măcar o lună. Nu trebuie tabele complicate – poți nota pe o foaie, într-o aplicație, într-un Excel simplu sau chiar pe telefon. După o lună, majoritatea oamenilor descoperă câteva cheltuieli care îi surprind și pe care le pot ajusta.
Un alt truc simplu este să privești unele cheltuieli la nivel anual. De exemplu, 300–400 de lei pe lună pe un anumit obicei pot însemna câteva mii de lei pe an. Perspectiva asta te ajută să decizi mai ușor dacă acel lucru merită sau dacă vrei să redirecționezi o parte din bani către un obiectiv mai important.
Și, foarte important, recomand să existe în buget și un „fond de joacă” – o sumă mică pentru plăceri spontane. Când ai bani puși deoparte pentru lucruri care îți fac viața mai frumoasă, nu mai simți că bugetul este o listă de interdicții.
În final, gestionarea banilor nu înseamnă restricții, ci claritate și alegeri conștiente.
Care sunt principiile după care vă ghidați propriul buget personal și ce lecții ați învățat din experiența dumneavoastră în relația cu banii?
D.A.: Un principiu care mă ajută mult în relația cu banii este să îmi amintesc că, de fapt, atunci când cumpăr ceva plătesc cu ore din viața mea.
Îmi place să fac un calcul simplu: împart venitul lunar la numărul de ore lucrate și văd cât valorează o oră din munca mea. De exemplu, la un venit de 5.000 de lei pe lună, asta înseamnă aproximativ 30 de lei pe oră. Când privesc lucrurile așa, fiecare cheltuială capătă o altă perspectivă: nu mai pare doar un obiect sau o experiență, ci un anumit număr de ore din viața mea. Iar asta mă ajută să decid mai conștient dacă merită sau nu.
Un alt principiu important pentru mine este să pun deoparte banii pentru economii la începutul lunii, nu la final. Practic, mă raportez la acei bani ca și cum nu ar exista deja în bugetul meu curent.
De asemenea, încerc să țin cont de cheltuielile care apar în fiecare an, chiar dacă nu sunt lunare: sărbători, revizia mașinii, taxe sau zile de naștere. Dacă le planific din timp în bugetul anual, ele nu mai apar ca surprize.
În plus, încerc să nu cumpăr lucruri impulsiv. Când apare o dorință, îmi dau câteva zile sau chiar câteva săptămâni înainte să fac achiziția. De multe ori îmi dau seama că pot trăi foarte bine și fără acel obiect.
În același timp, încerc să îmi aliniez banii cu lucrurile care contează cu adevărat pentru mine. Dorințele pot fi nelimitate, dar resursele sunt limitate, așa că aleg conștient ce experiențe sau obiective sunt cu adevărat importante.
Există un obicei financiar pe care îl considerați esențial și pe care ați recomanda oricui să îl adopte?
D.A.: Dacă ar fi să recomand un singur obicei financiar, ar fi acesta: la începutul fiecărei luni, decide pe ce vrei să se ducă banii tăi.
Adică să îți faci un buget simplu și apoi să urmărești cheltuielile într-un mod relaxat, fără perfecționism. Când oamenii fac acest lucru, apare ceva foarte valoros: claritatea.
În loc să descoperi la finalul lunii că banii au dispărut fără să știi exact unde, începi să simți că tu îi direcționezi, nu ei pe tine.
Este un obicei mic, dar schimbă complet relația cu banii.
În contextul actual, în care costul vieții crește constant, cum pot oamenii să găsească echilibrul între nevoile prezente și economisirea pentru viitor?
D.A.: Cred că echilibrul apare atunci când acceptăm două lucruri în același timp:
viața se întâmplă acum, dar și viitorul contează.
De multe ori oamenii cred că trebuie să aleagă între a trăi bine în prezent și a economisi pentru viitor. În realitate, este mai degrabă o negociere permanentă între cele două.
Un exercițiu util este să îți pui două întrebări simple:
De obicei, răspunsurile ne ajută să găsim un echilibru. Nu este nevoie de perfecțiune, ci de alegeri conștiente.
Ce pași considerați „inteligenți” sau esențiali pentru cineva care își dorește să își asigure independența financiară la vârsta pensionării?
D.A.: Primul pas este să conștientizăm că pensia de stat, cel mai probabil, nu va fi suficientă pentru stilul de viață pe care ni-l dorim. În România, pensia reprezintă în medie aproximativ 30% din ultimul venit. Cu alte cuvinte, dacă până ieri îți permiteai „o pâine întreagă”, la pensie s-ar putea să fie nevoie să te descurci cu doar o treime din ea.
Apoi sunt trei lucruri esențiale:
Independența financiară nu apare dintr-o decizie mare, ci din multe decizii mici repetate în timp.
Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj oamenilor care simt că finanțele le controlează viața, și nu invers, care ar fi acela?
D.A.: Le-aș spune că relația cu banii se poate schimba. Nu este o trăsătură fixă.
Mulți oameni cred că „nu sunt buni cu banii”, dar în realitate nimeni nu ne învață aceste lucruri la școală. Sunt abilități care se pot învăța, pas cu pas.
Și, uneori, primul pas nici măcar nu este să economisești sau să investești. Primul pas este pur și simplu să te uiți cu sinceritate la situația ta și să decizi că vrei ceva diferit.
De acolo începe schimbarea.
Cosmin PAL
Nekta Ioana DEDU
Cosmin PAL
Ovidiu BOICA
Cosmin PAL
Cosmin PAL
Dumitru CHISELIȚĂ
Cosmin PAL
Ștefania VESA
Răzvan NEGRU
Cosmin PAL
Dacă nu vă supărați, ce înseamnă ”coach financiar„?