Una dintre cele mai promițătoare zone de pe traseul Sibiu–Pitești este Secțiunea 3, Cornetu–Tigveni, unde asocierea WeBuild–Tancrad a demarat lucrările cu o mobilizare considerabilă. „Startul pe secțiunea 3 este unul bun, pe ceea ce s-a autorizat până în prezent. Se lucrează în puncte cheie – la viaducte, la organizările de șantier de la Cepari și din capătul celălalt spre Sibiu, dar mai ales la portalurile Tunelului Poiana”, declară Scrioșteanu pentru Tribuna Financiară.
Una dintre cele mai importante realizări tehnologice este introducerea TBM-ului (Tunnel Boring Machine), o premieră în România. „Tunelul de la Poiana va fi primul din țară săpat cu TBM. Fiecare fir de circulație va avea câte 1,8 km. Este un pas uriaș în modernizarea tehnologică a construcțiilor de infrastructură din România,” mai arată secretarul de stat.
Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat, Ministerul Transporturilor
Pe secțiunea 2, între Boița și Cornetu, antreprenorul Mapa–Cengiz are o mobilizare logistică remarcabilă, însă ritmul din teren este, încă, sub nivelul dorit. „Recunosc că pe această secțiune, în zona Boița, nu avem încă o performanță care să ne încânte. Dar semnalele sunt pozitive. Am văzut organizările de șantier, inclusiv o linie de producție complet robotizată pentru tabliere metalice, care va fi dedicată acestei secțiuni.”
Scrioșteanu precizează că linia logistică de lângă Sibiu produce deja primele componente esențiale: „Au fost realizate deja circa 100 de grinzi din cele peste 1.000 necesare. Acest lucru arată o abordare serioasă. Pe măsură ce autorizăm și finalizăm și revizuirea acordului de mediu, vom vedea dacă această rază de speranță pe care ne-a creat-o cu organizarea logistică lângă Sibiu, generează și o activitate foarte bună în șantier, în așa fel încât între secțiunea 3 (n.r. Asocierea WeBuild-Tancrad) și 2 să nu fie diferențe mari de timp în ceea ce privește darea în trafic.”
Au început lucrările la primul tunel de pe Secțiunea 2 – Tunelul Robești, dintr-un total de 7.
Proiectul Autostrăzii Sibiu–Făgăraș, aflat în execuție cu același constructor – asocierea Makyol–Yapi – pe toate cele patru loturi, este pe drumul cel bun. „Sunt mobilizați deja pe sectoarele cu autorizație de construire. Din primăvara viitoare va fi un furnicar continuu de la Sibiu la Făgăraș,” susține Scrioșteanu.
Singura provocare notabilă a fost pe Secțiunea 1, unde a fost nevoie de revizuirea proiectului față de studiul de fezabilitate. „S-a găsit o nouă soluție tehnică, care acum este în curs de avizare. Dacă totul decurge bine, acest proiect va fi unul de succes.”
Întrebat despre problema exproprierilor, Scrioșteanu recunoaște dificultățile. „Sunt probleme pe toate șantierele din țară. În cazul Sibiu–Pitești, diferențele între studiul de fezabilitate – realizat în 2008 – și începerea lucrărilor în 2022–2023 au generat modificări de traseu. Între timp, au apărut construcții noi, rețele de utilități, schimbări care impun exproprieri suplimentare.”
Aceste ajustări determină nemulțumiri în rândul proprietarilor afectați: „Formula de calcul bazată pe grila notarilor și pe prețurile tranzacțiilor locale nu este percepută ca fiind corectă de către cetățeni. Dar trebuie să înțelegem că proiectantul este obligat să optimizeze traseul: să protejeze mediul, să minimizeze impactul asupra populației și, în același timp, să nu genereze costuri uriașe. Altfel, aceste autostrăzi ar fi imposibil de construit,” argumentează secretarul de stat.
De ce se lucrează fără ca tot traseul să fie expropriat? „Este absolut normal să începem lucrările înainte de exproprierea completă”, afirmă Irinel Ionel Scrioșteanu. „Avem coridorul expropriat conform documentației de fezabilitate, iar exproprierile suplimentare vin pe parcurs, ca urmare a modificărilor necesare în execuție. Nu putem bloca un proiect de infrastructură de anvergură până avem toate actele în mână. Lucrăm cu ce avem și adaptăm în timp real.”
Scrioșteanu este cunoscut pentru prezența constantă în teren, indiferent de condițiile meteo. De ce? „Pentru că vreau informația de la sursă. Când iei decizii la nivelul ministerului, trebuie să știi exact ce se întâmplă pe șantier. Dacă ai imaginea completă, poți preveni blocaje,” explică oficialul din Ministerul Transporturilor.
Această abordare a redus dramatic numărul proiectelor blocate: „Din peste 5 ani de mandat, am învățat că e mai bine să fii acolo, decât să citești doar rapoarte. Multe din problemele care puteau duce la întârzieri le-am prevenit pentru că am fost pe șantier și am discutat direct cu antreprenorii.”
„Ceea ce s-a întâmplat până în 2020 nu trebuie să se mai repete. Majoritatea constructorilor au înțeles că standardele s-au schimbat”, subliniază Scrioșteanu. „Mai avem întârzieri punctuale, dar nu mai avem lucrări blocate ani de zile. A fost o schimbare de mentalitate – și în rândul autorităților, și în cel al antreprenorilor.”
„În infrastructură, dacă previi, nu repari. Iar dacă ești în șantier, iei decizii mai bune pentru România. Acesta e motivul pentru care sunt zi de zi pe drumuri. Pentru că fiecare kilometru de autostradă merită să fie făcut corect, la timp și cu seriozitate”, încheie Irinel Ionel Scrioșteanu.
Articol publicat în ediția print din 7 august 2025 în suplimentul Tribuna Financiară
Ovidiu BOICA
Dumitru CHISELIȚĂ
ADVERTORIAL
Nekta Ioana DEDU
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Vlad IGNAT
Cosmin PAL
Cu italienii nu vor fi probleme. Singurii care mă îngrijorează cu adevarat sunt turcii. Vom vedea…