Cu două zile înaintea debutului noii ediţii de campionat, Federaţia Română de Fotbal a prezentat ”Analiza sezonului 2025/26 în Superliga”. Realizată prin FRF Intelligence Centre şi Proffesional Club Servies, aceasta reprezio premieră pentru campionatul din România, fiind o analiză amplă care reuneşte într-un singur document principalele tendinţe, concluzii şi repere tehnice ale sezonului precedent al Superligii.
”Realizat de o echipă multidisciplinară de experți FRF, raportul își propune să devină un reper de analiză pentru fotbalul profesionist românesc și o sursă de limbaj comun pentru cluburi, specialiști și toți cei interesați de evoluția SuperLigii.
Analizele sunt construite pe baza datelor furnizate de Hudl și SkillCorner și urmăresc atât poziționarea competiției în context european, cât și aspecte legate de stilurile de joc, performanța echipelor, profilul campionatului, dezvoltarea jucătorilor și perspectivele sezonului următor”, notează FRF.
Sibienii, mai puţine puncte reale decât xPoints
FC Hermannstadt a avut cea mai mare diferenţă între punctele reale şi xPoints. Expected Points (xPoints) sau puncte așteptate este un indicator avansat din analiza sportivă și fotbal. Acesta calculează câte puncte ar fi meritat o echipă într-un meci sau pe parcursul unui sezon, pe baza calității ocaziilor de gol create și primite (cunoscută ca xG – Expected Goals). xPoints se calculează în funcţie de calitatea şuturilor (fiecare șut spre poartă primește o valoare numerică între 0 și 1 (ex: 0.1 înseamnă că un șut din acea poziție se transformă în gol în 10% din cazuri), simularea meciului (un algoritm simulează meciul de mii de ori pe computer folosind probabilitățile fiecărui șut) şi proiecția punctelor.Din aceste simulări rezultă șansele procentuale de victorie, egal sau înfrângere. Punctele așteptate reprezintă media acestor rezultate. De exemplu, dacă o echipă are 60% șanse de victorie, 20% de egal și 20% de înfrângere, xPoints = (1 × 0.6) + (1 × 0.2) + (0 × 0.2) = 0.8
xPoints este util pentru că evaluează performanța reală, în sensul că arată dacă o echipă a câștigat meciuri pe merit sau doar a avut noroc. De asemenea, este un instrument mult mai bun pentru a prezice rezultatele viitoare decât simplul clasament. În timp, o echipă tinde să se alinieze cu valoarea punctelor sale așteptate.
Revenind, singurele echipe care au obţinut mai multe puncte decât ar fi indicat jocul lor au fost cinci din cele şase din play-off (Universitatea Craiova – 60 reale/54 xP, Rapid – 56/47,1, ”U” Cluj – 54/44,9, CFR Cluj – 53/42,6 şi FC Argeş – 50/43,1). Doar Dinamo, din play-off, a avut un indice negativ, -3,3, cu 52/55,3.
Alte trei echipe din play-out au încheiat sezonul regular al ediţiei precedente pe ”verde”: UTA Arad cu +5,5 (43/37,5), FC Botoşani – +2,7 (42/39,3) şi – oarecum surprinzăror – nou-promovata FK Csikszereda – +5,4 (31/25,6).
În ceea ce o priveşte pe FC Hermannstadt, a fost marea deziluzie. Venită după o finală de Cupa României disputată şi play-out-ul câştigat în sezonul 2024/25, echipa sibiană era văzută de mulţi în lupta pentru play-off, dar nu numai că nu l-a prins, ci a intrat în pla-out de pe penultimul loc. FC Hermannstadt a strâns doar 23 de puncte în condiţiile în care xP-ul era de 41,3, ceea ce înseamnă un indice negativ, de -18,3, cel mai mare cu minus au vreunei ecipe din Superligă. O altă nou-promovată, Metaloglobus, în premieră pe prima scenă, a încheiat sezonul regular cu -11,4 (12/23,4), dar o şi mai mare deziluzie a fost din partea campioanei en-titre de la vremea aceea, FCSB, care nici măcar n-a mai prins play-off-ul, premieră penru Superligă, cu un indice de -10,2 (46/56,2).
Ceva mai bine în play-out
Sibienii şi-au mai corectat ndicere în partea a doua a sezonului, încheindu-l cu un deficit de -2,7 (25/27,7). La fel, şi FCSB a mai recuperat, dar tot pe minus a încheiat ediţia de campionat -3,1 (37/40,1).
Supriza, în partea superioară a clasamentului, a fost că numai două echipe au reuşit să mai încheie sezonul pe plus: noua campioană, Universitatea Craiova, cu +4,2 (50/45,5) şi vicecampioana ”U” Cluj, cu +4,5 (46/41,3).
Revelaţia a fost Csikszereda, şi ea la primul sezon în Superligă, la fel ca Metaloglobus, cu un indice de +8,1 (33/24,9). În ceea ce o priveşte pe echipa din cartierul bucureştean Pantelimon, care a revenit din postura de ”lanternă” în Liga 2, după numai un an pe pima scenă, şi ea a încheiat pe plus, cu +3,2 (16/12,8).
Analiza FRF mai specifică faptul că, la final, clasamentul ”seamănă mult cu cel așteptat: 8 din 16 echipe termină exact pe locul anticipat”, observând totodată că ”Csikszereda a urcat cel mai mult, iar Farul Constanţa a avut o scădere abruptă.
În ceea ce o priveşte pe FC Hermannstadt, experţii se aşteptau să vină pe locul 12, dar a încheiat play-out-ul pe 14, ajungând să dispute barajul cu FC Voluntari.
Avantajul terenului propriu
Absolut toate cele 16 echipe au profitat de avantajul terenului propriu, în ediţia 2025/26. Cel mai bine s-au descurtat FC Botoşani (+1,05) şi Csikszereda (+1,04). FC Hermannstadt a avut o medie de 1,05 puncte/meci acasă şi 0,80 în deplasare, situându-se pe locurile 10-11, alături de vicecampioana ”U” Cluj, cu un indice de +0,25. Mai bine decât două echipe din play-off, Rapid (+0,20) şi FC Argeş (+0,05).
Universitatea Craiova a avut cea mai mare medie de puncte câştigate atât pe ”Ion Oblemenco” (2,40), cât şi în deplasare (1,60). Iar aproape de două puncte/meci pe teren propriu au mai fost FC Botoşani (1,95), CFR Cluj (1,95), Universitatea Cluj (1,95) şi Dinamo Bucureşti (1,90).
Metaloglobus a fost echipa care s-a simţit cel mai inconfortabil la meciurile de acasă (0,35). E un fel de a spune acasă, pentru că cele considerate pe teren propriu le-a jucat la Clinceni.
Pe locul secund în clasamentul românilor
O altă analiză interesantă este cea a prezenţei jucătorilor români pe teren, ca minute. FC Hermannstadt este a doua în această ierarhie, după Farul. ”Marinarii” au avut o medie de 78,78%, iar sibienii, 67,94%. Podiumul e completat de FCSB, cu 64,62%. Doar alte patru echipe au acordat mai mult de jumătate de minute jucătorilor autohtoni: Unirea Slobozia – 64,08%, Rapid – 61,76%, Universitatea Craiova – 56,5% şi FC Argeş – 56,35%.
La polul opus sunt Oţelul Galaţi (31,42) şi Dinamo (39,09%).
”Trendul observat: Farul şi Hermannstadt au mizat cel mai mult pe jucători autohtoni; la polul opus, Oțelul și Dinamo. 7 din 16 cluburi depășesc media ligii de 54,95%”, notează FRF.
”FRF consideră că menținerea unei prezențe ridicate a jucătorilor autohtoni în echipele de club reprezintă calea către succes. Experiența acumulată de jucătorii români în competițiile interne este fundamentul pe care se construiesc echipele naționale în perspectiva preliminariilor pentru calificări la turneele finale. De asemenea, promovarea și expunerea jucătorilor autohtoni
reprezintă cea mai eficientă strategie de creștere a valorii de piață a cluburilor, generând sustenabilitate pe termen lung”, este perspectiva FRF.
Ovidiu BOICA
Ovidiu BOICA
Vlad IGNAT
Mihai POPA
Vlad IGNAT
Teodora NAN
Vlad IGNAT
Mihai POPA
Ștefania VESA
Vlad IGNAT
Ștefania VESA
Mihai POPA
Daa, dar multi voiau sa se desfiinteze ca se numea Hermannstadt, ca numele nu e romanesc. Ce conta ca era a doua cea mai pro-romani echipa…