Am fost un anarhist…disciplinat"

* Ar fi putut deveni unul dintre marii artişti ai scenei româneşti, dacă nu s-ar fi complăcut într-un "dolce farniente", expresie italienească pe care au folosit-o sumedenie de scriitori şi artişti plastici. Constantin, poreclit de colegi "Gaga", fiindcă nu-i tăcea gura în nicio împrejurare, precum gâştelor care au dat alarma şi au asigurat victoria romanilor asupra galilor atacatori, s-a născut la Cluj şi acolo şi-a început cariera. A ajuns la teatrul din Sibiu dintr-o întâmplare, în 1954, la 23 de ani. Era vremea când teatrele particulare din ţară se desfiinţau şi actori buni au ajuns la Sibiu, unde Gaga i-a găsit pe Angela Albani, Maud Mary, Dorina Stanca, Costel Rădulescu, Radu Stanca, Vasile Brezeanu…Unii erau maturi, cu experienţă, cei mai mulţi abia la începutul carierei, entuziaşti, iubăreţi, săraci, locuind pe unde căpătau câte o cămăruţă de la"Sfatul popular". Mulţi trăiau "la comun" în clădirea aia mare fost hotel, de lângă Piaţa Cibin. Când tăifăsuiam la o bere în grădina Bolta rece, o dată, l-am întrebat dacă n-a avut oferte mai atrăgătoare. Mi-a spus că de două ori: în 1962," la insistenţele doamnei Bulandra, dar n-am rezistat decât două săptămâni în Bucureşti", iar a doua oară a avut ocazia să plece la Teatrul Naţional din Craiova," dar s-a opus Richard Winter". Aşa că a rămas vedeta teatrului de stat din Sibiu cu colegii, prietenii, admiratorii şi spectatorii cunoscuţi. Într-o vreme, am fost vecini de cartier şi toţi îl priveam cu admiraţie, fiindcă, la vremea aceea, cinematograful şi teatrul erau distracţiile preferate ale părinţilor şi copiilor. Nu ne scăpa o premieră. Actriţe frumoase, actori fercheşi, care primeau scrisori de amor de la liceene (Ce mai poveşti îmi spunea Mircea Hândoreanu cu plimbări romantice prin Sub arini!). * După 1990, brusc şi, pentru mine, inexplicabil, Gaga n-a mai acceptat niciun rol. Am fost în frumoasa lui casă de pe Calea Dumbrăvii, aproape de des frecventatul Bufet Răşinari. L-am întrebat şi mi-a răspuns cinstit: "Mi-am făurit în 40 de ani de carieră o imagine şi nu vreau să mă arăt într-o altă lumină celor care m-au cunoscut. Adevărul este că nu ştiu să cobor. Am două fete realizate, o soţie (a doua, după cea din prima tinereţe) care îmi înţelege nebuniile. Pentru un actor de un anumit contur vine vremea când trebuie să ştie să se oprească. Eu, la vârsta mea, i-aş face pe spectatori să râdă de mine, nu de personajul pe care l-aş interpreta". * O dată, fiind numai noi doi la masa cu pricina, l-am întrebat dacă, având atâta limbariţă, a reuşit să-şi facă prieteni în teatru, fiindcă mulţi se fereau de replicile lui veninoase, care nu ţineau seamă de funcţii şi ranguri. Mi-a răspuns sec: "Puţini, dar buni: Ovidiu Stoichiţă, Mircea Hândoreanu, Jimi şi Avram Besoiu, cei doi fraţi atât de diferiţi, care mă înţelegeau fiind deştepţi." * Gaga Stănescu ne-a părăsit zilele trecute, la 91 de ani,fără să-l mai văd şi cu care să mai pălăvrăgesc de multă vreme. Mă împac cu gândul că, acolo, Sus, unde vom merge toţi, se va întâlni cu colegii lui şi prietenii noştri Radu Stanca, Tristu, Bibici, Gheorghe, Slăvitu, Jimi şi toate femeile pe care le-a iubit. Venim şi noi, Gaga, mai devreme sau mai târziu!