Cultele religioase pun în pericol patrimoniul istoric din judeţ

Reprezentanţii cultelor naţionale din judeţul Sibiu, indiferent de confesiunile religioase, încalcă cel mai flagrant şi mai des legislaţia privind monumentele istorice, indiferent că este vorba despre lucrări de restaurare ori de intervenţii pentru a preveni deteriorarea monumentelor. Susţine Dan Nanu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu. „Cei mai mari infractori de patrimoniu sunt reprezentanţii cultelor, indiferent de confesiune. E jenant”, afirmă Dan Nanu, care a dat şi două exemple recente: monumentele istorice din satele Ruşi şi Ruja. În multe dintre aceste cazuri, se întâmplă adesea ca verificările şi cercetările să ducă la constituirea unor dosare penale. Directorul instituţiei sibiene afirmă că în perioada imediat următoare vor fi efectate mai multe controale ale instituţiilor abilitate privind situaţia monumentelor istorice şi a siturilor arheologice.

Totodată, acesta a criticat primăriile din judeţ că nu se implică suficient pentru protejarea monumentelor istorice sau zonelor protejate, în condiţile în care potrivit legii autorităţile locale au şi atribuţii de control în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului istoric. Dan Nanu afirmă că există primării în judeţ care au planuri urbanistice de dinainte de 2000 şi nici până în ziua de astăzi nu le-au actualizat.

Şeful Direcţiei Judeţene pentru Cultură dă şi o veste bună, în condiţiile în care s-au obţinut bani pentru proiectarea şi punerea în siguranţă a bisericii evanghelice din comuna Moşna. Zidul de nord al bisericii din Moşna s-a prăbuşit, în această vară. Fondurile vor veni ca urmare a organizării unei sesiuni de proiecte de către Institutul Naţional al Patrimoniului şi datorită implicării Ministerului Culturii.

De asemenea, Dan Nanu a criticat din nou lipsa de profesionalism a unor arhitecţi care activează în judeţul Sibiu, în condiţiile în care s-au făcut intervenţii care nu respectă normele existente: acoperişuri din tablă în locul celor din ţiglă clasică, faţade renovate cu polistiren, tâmplărie din PVC şi termopane sau montarea de panouri fotovoltaice pe imobile la stradă. În plus, a fost evidenţiat un caz de vânzare a unor terenuri în zonele siturilor arheologice, la Şura Mare. Acesta a reamintit încă o dată constructorilor care se ocupă de reabilitarea monumentelor istorice că „betonul nu are ce căuta în astfel de lucrări”.

Dezbatere despre protejarea patrimoniului în contextul noilor reguli de urbanism

Aceste declaraţii ale şefului Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sibiu au fost făcute, astăzi, în cadrul dezbaterii dedicate relației dintre noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor și legislația privind protejarea patrimoniului imobil, în Aula „Avram Iancu” a Facultății de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga”. Evenimentul a avut loc în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ediția a XXXIV-a în România. Au fost prezenţi reprezentanți ai Ordinului Arhitecților din România – filiala Sibiu-Vâlcea, ai primăriilor din județ, ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Cpt. Dumitru Croitoru” al județului Sibiu, ai Inspectoratului Județean de Poliție Sibiu, precum și reprezentanți ai Consiliului Județean Sibiu și ai Instituției Prefectului – Județul Sibiu.

Prin organizarea acestei dezbateri, Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu propune un dialog între instituțiile responsabile de urbanism, construcții, patrimoniu și protecția comunității, într-un moment în care aplicarea noilor reglementări în domeniul urbanismului trebuie corelată cu obligațiile de conservare a patrimoniului.

Întâlnirea a fost organizată în contextul intrării în vigoare a Legii 169/2026, prin care a fost aprobat Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (CATUC). Întâlnirea a urmărit armonizarea prevederilor noului cod cu legislația referitoare la protejarea patrimoniului imobil, fiind avute în vedere, între altele, OMC 3167/27.08.2026, Legea 422/2001 și OUG 43/2000. Aceasta s-a înscris în programul mai larg al Zilelor Europene ale Patrimoniului 2026, manifestare care ajunge în România la cea de-a XXXIV-a ediție. Printre obiectivele Zilelor Europene ale Patrimoniului se numără creșterea gradului de conștientizare cu privire la bogăția și diversitatea culturală a Europei, stimularea aprecierii mozaicului de culturi europene, combaterea rasismului și xenofobiei și încurajarea toleranței. Totodată, manifestarea urmărește informarea publicului și a autorităților cu privire la necesitatea protejării patrimoniului cultural în fața noilor amenințări. Tema ediției din 2026 a fost „Patrimoniul în pericol: Reînvie, Rezistă, Reimaginează”, un concept care atrage atenția asupra provocărilor cu care se confruntă patrimoniul cultural și natural într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.