Acum câteva luni autoritățile centrale își încordau mușchii într-un exercițiu de imagine steril, anunțând cu surle și trâmbițe un program de exterminare a rablelor pe patru roți. Cei care dețineau un hârb vechi cu normă de poluare ridicată și voiau să scape de el, urmau să primească 3000 de lei fără ca predarea mașinii să fie condiționată de achiziționarea uneia noi. Banii ce urmau să fie plătiți proprietarilor care renunțau la vechituri ar fi trebuit să fie suportați, în proporție egală, din bugerul autorităților locale și din cel al Fondului de Mediu. Inițial, guvernanții au bâiguit ceva despre demararea programului în luna septembrie, după care l-au amânat pentru octombrie. Mai e puțin și se isprăvește și octombrie, dar programului tot nu i s-a dat cheie, guvernanții șurubărind la el, după ce mai mulți primari au semnalat dificultăți în ceea ce privește punerea lui în practică. Împotrivirea edililor e cât se poate de justificată, pentru că pe la jumătatea anului li s-a spus că au de scos un purcoi de bani din buget pentru plata rablelor, or acele fonduri nu fuseseră prevăzute în planul bugetar. Cu alte cuvinte, cei de la București au mai aruncat pe piață o pocnitoare de la care așteptau beneficii de imagine, pasând cartoful fierbinte în mâinile autorităților locale. Care instituții au mari dificultăți în asigurarea cheltuielor de funcționare, darămite să mai deconteze și fumuri ministeriale de București. Dacă cei din Guvern țin morțiș să curețe patria de rable, nu au decât să clocească un proiect cu cap și coadă, fără a vinde blana ursului din pădure, mai bine zis fără a amaneta bugetele și așa subțiate ale administrațiilor locale. E simplu să te bați cărămida în piept, promițând marea cu sarea, mizând că alții vor achita nota de plată a acestei campanii de imagine. Avem încă un tablou fidel al incompetenței amatorilor de la București, o oglindă a lucrurilor făcute pe genunchi, netrecute prin filtrul rațiunii. Probabil că șmecheroii de la București vor da vina pe autoritățile locale, fără a spune însă că, în multe cazuri, acestea nu mai au bani pentru a încheia anul. Heirupismul rămâne politică de stat, iar promisiunile de talcioc sunt adevărate programe de guvernare. Suntem blestemați parcă să fim conduși mereu de habarniști născuți în zodia amatorismului, de gargaragii neîntrecuți, de bișnițari ce schimbă abureli pe voturi, din patru în patru ani. Bucureștiul pare un loc rupt de restul țării, un punct din care imaginea României se vede mult deformată.