"A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva”

Aşa cum Mihai Eminescu nu poate fi egalat, nici pe Nichita Stănescu nu-l poate fura altul
în poezie: "A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva/cu umbra unui copac sau mai bine cu  umbra ta/Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,/că or să-mi crească aripi ascuţite până la nori/că ai să te ascunzi într-un ochi străin/şi el o să se-nchidă cu o frunză de pelin (…)" "Nici mie nu-mi place toamna, anotimp perfid, făţarnic, ipocrit, precum unele femei prea frumoase ca să fie cinstite". n În ţările civilizate, dacă un ministru este prins cu ocaua cât de mică, urgent îşi dă demisia şi nu o dată îşi încheie cariera de politician. La noi, cei din guvern nu pleacă nici dacă le dai picioare în cur. Diferenţă de educaţie şi de onoare. n Aşa o lene sau lehamite l-a cuprins pe Andrei Pleşu încât nu mai publică decât articole vechi de 10-15 ani şi se laudă ce fler a avut el, căci, uite, sunt încă de actualitate. Prostii în capul său: nu articolele sunt valabile, ci societatea românească s-a închistat, s-a pietrificat şi zace în neştire. n În martie 1919 a luat fiinţă prima mişcare fascistă din Europa, Fasei di Combattimento, condusă de socialistul Benito Amilcare Andrea Mussolini (1883-1945), convertit în antiso­cialist feroce, convins că în Italia nu poate face ordine decât o conducere autoritară. În 29 octombrie curent se împlinesc exact 100 de ani de când regele Victor Emanuel al III-lea l-a de­semnat pe Mussolini să formeze guvernul, iar după aceea ştiţi ce a urmat în toată Europa…n Blândul, bunul, hazosul poet G. Topîrceanu n-a fost un elev exemplar, aşa că, în urma unei năzbâtii, când era la Liceul "Sf. Sava", directorul acestuia, Heliade Rădulescu, fiul lui Ion Heliade Rădulescu, exasperat, îi trimite ministrului o depeşă. V-o redau: "Domnule Ministru, Bursierul George Topîrceanu din clasa a V-a şi-a permis într-o seară în dormitor să arunce cu un cocoloş de hârtie în domnul pedagog de serviciu Peter Bernfeld. Pe când se pregătea un al doilea, a fost surprins de dl. Bernfeld. Acest lips de respect fiind destul de grav şi cum acest bursier a mai dat probe de insubordonare, am onoarea a vă propune eliminarea sa din inter­nat până la finele lunii lui luniu. Director Heliade Rădulescu. Înregistrată la 12 mai 1903". Nu ştiu dacă ministrul a luat act de această sesizare, ştiu însă că, în zilele noastre, elevii se bat ca chiorii, îşi înjură dascălii, fumează, se droghează şi abia dacă sunt mustraţi sau mutaţi de la o şcoală la alta. n Andrei Manolescu, în revista Dilema, vrând să ne arate prin câte ţări a umblat el cu Mercedesul, îşi povesteşte "aventurile" cu poliţişti, fiindcă peste tot a depăşit viteza legală şi-a fost oprit: în Austria a fost amendat cu 30 de euro şi a primit chitanţă, în Franţa a scăpat de amendă fiindcă poliţiştii puseseră ochii pe nişte polonezi (?), în Bosnia-Herţegovina le-a pus ciubucul în paşaport pentru că erau camere de supraveghere, în Bulgaria a scăpat cu fuga o dată, dar mai de curând, l-a costat 50 de euro mita…Despre "drumarii" noştri nu zice nimic şi ştie el de ce. n Nu-l cunosc pe Bog­dan Glăvan, profesor de eco­nomie la Universitatea Româno-Americană din Bucu­reşti, dar sunt pe aceeaşi lungime de undă cu el şi am scris de mai multe ori: "Toate aceste sisteme de asistenţă socială sunt, de fapt, un uriaş mecanism de subminare a bogăţiei naţionale". Pensii speciale, diurne, indem­nizaţii speciale, alocaţii de tot felul, ajutoare, avantaje pentru revoluţionari, pentru refugiaţii din Basarabia ocupată de sovietici în timpul războiului, pentru deţinuţii politici, pentru veteranii de război (care n-au fost pe front), pentru refugiaţii din Ucraina etc. nu fac decât să subţieze bugetul şi aşa costeliv. Ălora care au muncit 30-40-50 de ani şi celor care muncesc acum ce le mai rămâne?